 |
| Poza de la organizatori |
Mi-am tot pus intrebarea, ce caut eu acum, la varsta asta, la concursuri de MTB, alergare, triatlon si acum inot? Singurul raspuns este ca-mi place, ma simt mai bine, am mai multa energie pe care o pot da si copiilor mei. Am si progresat, mai ales la MTB, dar anul acesta sper ca a fost doar incalzirea.
Ce mai vreau sa fac? Sa particip la un concurs de schi de tura. De ce tot concursuri, nu pot sa fac toate aceste lucruri in mod normal, ca toti oamenii? Pai vad ca numai asa, daca trag de mine, ma stimulez. La orice concurs este o data, trebuie sa te pregatesti, sa te organizezi. Fara planificare ma las tarat in treburile zilnice si vesnic se gaseste o buturuga mica de care ma impiedic si raman frustrat acasa. Aceste concursuri sunt ca niste examene, de care mi-e dor intr-un fel. Necesita multa vointa si chiar … gandire, ca sa nu mai spun de aspectul fizic.
 |
| Poza de pe internet |
Si acum despre Cupa Orca la inot. Cel mai greu a fost sa ma inscriu: am avut tot felul de retineri, dar pana la urma am trecut peste ele, cu sprijinul unei colege de serviciu, care mi-a dat un telefon si a inceput direct sa-mi ceara datele de buletin. Asa ca-i multumesc pe aceast cale.
Ce e asa diferit la un concurs de inot, fata de unul de triatlon? Doar distanta asta e standard la triatlon, iar triatlonul implica efort mai de lunga durata. Pai totul e diferit, absolut totul! Concurezi cu inotatori, unii fosti profesionisti. Si la triatlon, dar acolo proportia e mai mica, pentru ca acolo inotul e o treime din totalul probelor si nu are ponderea cea mai mare in timpul total. La triatlon sunt si oameni la care sportul principal e atletismul sau ciclismul si fata de ei la inot nu stau chiar asa rau. Dar aici e altceva: pot sa fiu cu brio ultimul, la limita descalificarii. Eu inot bras, un mare dezavantaj daca toti cei din jur inoata crawl. Nu am inotat decat extrem de rar la bazin, imi place mai mult in lacuri si rauri si cel mai mult la mare. Pot inota ore intregi, pana de curand reperul meu nu era neaparat viteza, ci distantele parcurse si timpul petrecut in apa.
Acum, prima intrebare de la organizatori: in cat timp parcurgi distanta. Motivul: trebuie sa te incadreze in serii. Ce sa fac, nu pot sa le spun in cat timp parcurg nu stiu ce distanta in Tarnita vara. Trec la munca: reusesc o data sa ma duc la bazin si scot o contraperformanta de 48min la 1500m. E drept ca era lume pe culoar, ca nu stiu sa ma intorc, ca nu-s obisnuit cu apa din bazin, ca nu-mi place sa port ochelari dar n-am incotro si cate si mai cate, doar sunt amator. Timpul mi se pare ridicol de mare, mai ales ca-n lac scoteam cam 33-35 minute si … peste timpul limita de 45min. In sfarsit le spun sa ma treaca fara timp, adica in categoria celor care habar n-au pe ce lume se afla, sa puna un timp limita si sa ma descalifice daca-i cazul si … nu mai reusesc sa ajung la bazin pana la concurs.
Daca apucam macar inca o data sa ma mai antrenez, imi cronometram si 50m crawl si ma inscriam si la proba asta, dar asa am renuntat. Mi-am pus in cap sa nu schimb stilul in timpul concursului, sa vad efectiv ce fac cu brasul, chiar daca am puseuri s-o iau crawl. Timpul meu final: 40min25sec (posibil cel mai slab timp sau poate, cu noroc, penultimul) – nu-i un dezastru ca la antrenament – se vede strict efectul concentrarii, dar un semn negativ tot mi-a dat: daca invat sa ma intorc mai repede si ma antrenez putin, ajung la 33-35 minute, dar eu vreau 30min. Asa ca din acest moment sunt fan crawl: din momentul cand intru in apa si pana ma simt epuizat … doar crawl, si abia apoi bras. Daca tot vine iarna si trebuie sa renunt la o parte din activitati, numai bine sa combin schiul cu inotul.
Cel mai mare castig momentan? Am simtit putin pulsul unui concurs de inot si mi-am deschis antenele pentru inotatori. Pentru lumea lor, in care sper sa intru cu adevarat in anul ce vine. Ma pregatesc din timp pentru concursurile ce le voi avea cu copiii si la care nu voi putea face fata curand decat … crawl.
 |
| Diploma mea de participare |
Despre organizare: mi-a placut, a fost simpla, fara mare tam-tam, totul a fost cursiv, pentru mine a fost noua atmosfera asa ca in nici un caz nu m-am plictisit. E un alt sport decat cele de afara, iar concurentii au fost mai preocupati de timpii realizati decat de diplome si premii. Ca la orice comunitate, se stiu intre ei in mare parte si … cioc-cioc, stiu si eu pe cativa.
