{"id":4658,"date":"2024-08-03T17:49:35","date_gmt":"2024-08-03T15:49:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/?p=4658"},"modified":"2025-01-21T17:51:06","modified_gmt":"2025-01-21T15:51:06","slug":"cindrel-in-alergare-invitat-pentru-inaugurare-proba-ultra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/2024\/08\/cindrel-in-alergare-invitat-pentru-inaugurare-proba-ultra.html","title":{"rendered":"Cindrel in alergare, invitat pentru inaugurare proba ultra"},"content":{"rendered":"
<\/fb:like><\/div>
<\/div><\/div>
\n
Cindrel inAlergare edi\u021bia a 9-a<\/span><\/span><\/a><\/span> proba de ultra, la final – 3 august<\/strong>.<\/div>\n
https:\/\/connect.garmin.com\/modern\/activity\/16669384163<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
Au fost 106km cu 5400m diferenta de nivel. Nu a fost usor pentru mine, ambitia de 16h timp final s-a spulberat inca de pe la km43, cand am ajuns la PA Bucegiu.<\/div>\n
Din patru cutezatori, fiind o cursa inaugurala in vederea stabilirii unui concurs de ultra in Cindrel, doar doi am incheiat, doi renuntand la km72, la Lacul Sadu, pentru ca urma bucla de Cisnadioara si urmau sa umble toata noaptea.<\/p>\n
<\/a>
\u201dAlbum_Cindrel_ultra\u201d \/ Google Photos<\/a><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
Cornel Buliga a fost primul, terminand in 14h, iar pentru mine au fost 18h47min, adica am ajuns la \u0218anta pe la ora 1 noaptea.<\/strong><\/div>\n
Am facut cateva poze pana am ajuns la varful Magura de deasupra Cisnadioarei – km78. Am scris si scurte descrieri.<\/div>\n
Pe mine de la inceput m-a atras la aceasta cursa traseul, le multumesc lui Dani Alexandru Cruciat<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span> , organizatorilor pentru invitatie si pentru suportul de pe parcurs (in principiu tot la 21km aveam PA sau dropbag). Multumesc si voluntarilor si fotografilor (Andrei B\u0103l\u0103\u015fan<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span> era deja pe la Iezerul Mare).<\/div>\n
Sunt multe de spus, e o intreaga poveste. Traseul merge mult pe poteci turistice, acolo s-au refacut multe si sunt bine marcate. Are multe portiuni mai tehnice, daca trebuie sa umbli scoti timp ca al meu. Nu ai mare avantaj la vale, mai ales daca esti terminat dupa urcari. Sunt privelisti deosebite, fiind totusi o creasta lunga la peste 2000m (Cindrel 2242m, \u0218tefle\u0219ti 2242m) care are Transilvania la poale. Si varful Prejba, si Magura, sunt cunoscute ca puncte de belvedere, chiar daca nu depasesc 1800m, fiind varfuri mai izolate.<\/div>\n
Acum, pentru ca pozele in sine sunt o poveste de parcurs, prefer sa va spun alta, cu magari.<\/div>\n
In linia “ce gandeste un ultramaratonist” in timpul cursei, “cum de nu se plictiseste”, va spun ce mai fac eu cand e greu. Si la Cindrel ultra mi-a fost si greu. Ca sa-mi pastrez optimismul inventez, creez povesti amuzante sau explicatii traznite.<\/div>\n
Poate lumea nu stie, dar magarii au rolul lor la stane. Si unul e de “alarma”. Cu racnetele lor inconfundabile pun in alerta cainii cand pericolul inca e departe. Au simturile lor dezvoltate, freamata ca si caii dar sunt mai putin pretentiosi, buni la toate. Nu degeaba sunt bancuri, istorioare cu magari.<\/div>\n
Am pornit de la observatia ca magarii, la toate stanele vazute ziua pe traseu in Cindrel, erau pusi izolati intr-un punct de belvedere (o zona mai inalta), nu departe de oi si caini. Nu am facut poza desi am incercat o data. In general cand vad o stana caut cu privirea ciobanii, magarii, apoi cainii. In Cindrel a fost bine, magarii nu se agitau la prezenta oamenilor si reuseam sa ma apropii destul de mult de oi pana sa ma simta cainii. Sigur, cainii tot vin, dar una e sa fie aproape ciobanul, sa-i potoleasca cu fluieraturi specifice si alta e sa te vada de la 1km si strigatele ciobanului sa nu mai conteze.<\/div>\n
In Bucegi magarii se impacienteaza si la oameni. Chestie de educatie, “scoli” diferite. Una din referintele mele de parcurs la fostul Marathon 7500 era o stana inainte de final, unde vesnic aveam stres chiar daca nu eram singur, fiind concurs pe echipe. Mama lui de magar!<\/div>\n
Fabulez sau asa e? Voi ce experiente aveti cu magarii in turele voastre? Sunt “whistler blowers”?<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cindrel inAlergare edi\u021bia a 9-a proba de ultra, la final – 3 august. https:\/\/connect.garmin.com\/modern\/activity\/16669384163 Au fost 106km cu 5400m diferenta de nivel. Nu a fost usor pentru mine, ambitia de 16h timp final s-a spulberat inca de pe la km43, cand am ajuns la PA Bucegiu. Din patru cutezatori, fiind o cursa inaugurala in vederea stabilirii unui concurs de ultra in Cindrel, doar doi am incheiat, doi renuntand la km72, la Lacul Sadu, pentru ca urma bucla de Cisnadioara si urmau sa umble toata noaptea. Cornel Buliga a fost primul, terminand in 14h, iar pentru mine au fost 18h47min, adica am ajuns la \u0218anta pe la ora 1 noaptea. Am facut cateva poze pana am ajuns la varful Magura de deasupra Cisnadioarei – km78. Am scris si scurte descrieri. Pe mine de la inceput m-a atras la aceasta cursa traseul, le multumesc lui Dani Alexandru Cruciat , organizatorilor pentru invitatie si pentru suportul de pe parcurs (in principiu tot la 21km aveam PA sau dropbag). Multumesc si voluntarilor si fotografilor (Andrei B\u0103l\u0103\u015fan era deja pe la Iezerul Mare). Sunt multe de spus, e o intreaga poveste. Traseul merge mult pe poteci turistice, acolo s-au refacut multe si sunt bine marcate. Are multe portiuni mai tehnice, daca trebuie sa umbli scoti timp ca al meu. Nu ai mare avantaj la vale, mai ales daca esti terminat dupa urcari. Sunt privelisti deosebite, fiind totusi o creasta lunga la peste 2000m (Cindrel 2242m, \u0218tefle\u0219ti 2242m) care are Transilvania la poale. Si varful Prejba, si Magura, sunt cunoscute ca puncte de belvedere, chiar daca nu depasesc 1800m, fiind varfuri mai izolate. Acum, pentru ca pozele in sine sunt o poveste de parcurs, prefer sa va spun alta, cu magari. In linia “ce gandeste un ultramaratonist” in timpul cursei, “cum de nu se plictiseste”, va spun ce mai fac eu cand e greu. Si la Cindrel ultra mi-a fost si greu. Ca sa-mi pastrez optimismul inventez, creez povesti amuzante sau explicatii traznite. Poate lumea nu stie, dar magarii au rolul lor la stane. Si unul e de “alarma”. Cu racnetele lor inconfundabile pun in alerta cainii cand pericolul inca e departe. Au simturile lor dezvoltate, freamata ca si caii dar sunt mai putin pretentiosi, buni la toate. Nu degeaba sunt bancuri, istorioare cu magari. Am pornit de la observatia ca magarii, la toate stanele vazute ziua pe traseu in Cindrel, erau pusi izolati intr-un punct de belvedere (o zona mai inalta), nu departe de oi si caini. Nu am facut poza desi am incercat o data. In general cand vad o stana caut cu privirea ciobanii, magarii, apoi cainii. In Cindrel a fost bine, magarii nu se agitau la prezenta oamenilor si reuseam sa ma apropii destul de mult de oi pana sa ma simta cainii. Sigur, cainii tot vin, dar una e sa fie aproape ciobanul, sa-i potoleasca cu fluieraturi specifice si alta e sa te vada de la 1km si strigatele ciobanului sa nu mai conteze. In Bucegi magarii se impacienteaza si la oameni. Chestie de educatie, “scoli” diferite. Una din referintele mele de parcurs la fostul Marathon 7500 era o stana inainte de final, unde vesnic aveam stres chiar daca nu eram singur, fiind concurs pe echipe. Mama lui de magar! Fabulez sau asa e? Voi ce experiente aveti cu magarii in turele voastre? Sunt “whistler blowers”?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4659,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[126,820,1334],"tags":[424,727,826,1335],"class_list":["post-4658","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alergare","category-cindrel-in-alergare","category-santa","tag-alergare","tag-cindrel","tag-cindrel-in-alergare","tag-santa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4658","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4658"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4658\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4661,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4658\/revisions\/4661"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4659"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.unpicdetimpliber.ro\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}