Alergare - Baile Herculane - Cazanele Mari - Drumetie - Hercules Maraton - Localitati si zone - Maraton Piatra Craiului - Munti - varful Ciucaru Mare

Maraton Piatra Craiului si Hercules Maraton 2024

2024 – pot deja spune că e un an cu evenimente mai puține pentru mine, dar de reținut. Mai jos postez despre Maraton Piatra Craiului din 28 septembrie și Hercules Maraton din 12 octombrie, așa cum le-am văzut și descris pe FB.

Maraton Piatra Craiului – ediția a VIII-a pentru mine – 28 septembrie.
Un mic album este mai jos.

”Album_Maraton_Piatra_Craiului” / Google Photos

Postarea dinainte de concurs, din 27 septembrie

Maine, din nou la startul Maraton Piatra Craiului . E a opta ediție pentru mine si e in mod sigur concursul la care am fost prezent de cele mai multe ori ca si concurent.
Fiind un traseu tehnic, o singura data am reusit sa cobor sub 5 ore. Probabil nu voi mai reusi un astfel de rezultat, dar astfel voi avea mai mult timp sa ma uit la privelistile din jur. 🙂

Sa avem bafta, vom fi multi ca de obicei! Si, cum zice tocmai acum Lucian Clinciu , putini sunt dintre cei care au fost prezenti de peste 10 ani, majoritatea dintre noi sunt tineri.

Postarea din 3 octombrie

Asa-i cand ai prieteni, se invart in jurul tau si te filmeaza. Eduard Nistru 🙂
Multumesc pentru pozele de la Maraton Piatra Craiului am pus un link in comentarii inclusiv la filmarea montata rapid chiar in acea seara de catre Dragos Costea .
Ca sa nu fie o relatare monotona, ma limitez la descrierea – sper, mai amuzanta – privitoare la prima poza, cu coborarea mai tehnica de pe Valea Urzicii.
Portiunea a fost asigurata in tot felul de moduri, inclusiv cu plase, erau si multi salvamontisti… e cu schimbari bruste de directie, trebuie sa fii atent la multe daca vrei sa ai si ceva viteza.
Ma refer doar la doua amanunte, privirea si … gura cascata.
In mod evident nu ma uit direct unde calc… pentru ca deja stiu un pas sau doi, ci destul de departe. Ce ma interesa e clar dupa bolovanii din prim plan, era ce ma astepta mai departe, fiind mai sus putand vedea mai bine ce e in special dupa obstacolele mai mari.
In cap parca e o morisca cu intrebari – raspunsuri ce se succed rapid, automat, iar raspunsurile trebuie sa vina mai iute ca pasii si sa le si memorez, aruncandu-le la cos pe cele vechi: ce vine, in ce directie, ce se ascunde dupa stanca mai mare, unde cad daca gresesc, daca alunec, unde ma inclin, e atent si la suficienta distanta cel din urma, cat de aproape il simt? Nu-i de mirare ca e pulsul destul de ridicat desi ma straduiesc sa fiu cat mai relaxat, sa am suflu si energie suficienta in caz ca…
Si tin gura deschisa. Daca va uitati la pozele din link, o multime de concurenti sunt cu gura deschisa. Eu o tin asa si la inot, poate si in somn… ceea ce nu-i chiar bine, banuiesc, pentru altii cand adorm pe spate. Se poate face analogie cu atitudinea copiilor mici cand urmaresc cu toata atentia ceva, e la nivel de reflex, iar pentru unii e ceva dorit.
De ce? Sunt o multime de motive. Nu-ti musti limba si nu-ti “spargi dintii” daca te dezechilibrezi, daca te surprinde o mica groapa. Si la alergatorii de viteza se poate observa, ai nevoie la efort mare sau in caz de surprize de mult mai mult aer decat iti poate asigura respiratia obisnuita pe nas. Nu mai spun ca doar invarti putin limba in gura si poti scoate cateva cuvinte, poate un multumesc sau …
Si atunci, de ce sa pierzi o secunda pretioasa cu deschiderea gurii cand o poti tine tot asa?
Inca doua observatii.
Impresionant, ca de obicei, Palici, la coborarea pe Marele Grohotis, de pe la minutul trei din filmare. S-a plasat Dragos unde stia, cred ca l-a surprins nitel Andrei Preda, care a si incheiat pe primul loc. Revenind la Palici, in mod clar nu alearga fix pe poteca acolo unde poate, ca nici poteca nu mai e ce-a fost, e asa de maturata ca risti sa aluneci. Asa ca el prefera grohotisul, neavand mari probleme sa ocoleasca oamenii. Sigur ca derapeaza la schimbarea de directie, dar deja corpul lui s-a inclinat anticipat pe noua directia a miscarii, nu e cu urmari neplacute. A reusit sa reduca din diferenta de timp fata de Andrei, dar de data aceasta Andrei a fost foarte tare pe urcari.
A doua observatie se refera la poze, ca tot am exemplificat cu poza mea. Au reusit fotografii sa reflecte foarte bine concursul, desi au avut ceva de furca cu… concurentii. Cine nu doreste sa aiba poza perfecta! Iar pentru asta si noi, din fata aparatului, trebuie sa nu ne strambam, sa nu avem feţe chinuite, daca se poate sa avem gura… inchisa. Adica sa ne prezentam cat mai decent. Cam greu aici. 🙂
Sa nu uit de rezultat: 6h16min – un an greu. 🙂 Loc 7 categorie, 54 general.

Hercules Maraton 2024 pentru a doua oară, prima fiind în 2011 – 12 octombrie

Un album este mai jos. Este un album vechi (2011) – nou (2024), care conține și poze de la drumeția la Cazanele Mari – Porțile de Fier

”Album_Hercules_Maraton_vechi_si_nou_si_Cazanele_Dunarii” / Google Photos

Postarea dinainte de concurs, 11 octombrie

 

Maine din nou la Hercules Maraton . Hercules Maraton a fost primul meu maraton montan alergat in 2011. Pe atunci eram cu MTB-ul, puneam atunci si intrebarea – titlu – HM – un nou inceput?
Am pus mai jos din pozele de atunci, a fost si ploaie. Anul acesta ma duc din nou si pentru ca mi-au facut apropoul cativa prieteni: pai daca tot ai venit cu Propark Adventure pe la crovuri si Muntii Cernei, de ce sa nu mai vezi o data Saua Ciumerna?
Am atasat si o poza de acum aproximativ doua luni de pe Saua Ciumerna de la Propark.
Amintiri frumoase, de pe vremea cand alergam cu papuci de drumetie si eram uimit de cat de frumos colorati erau papucii concurentilor. Nici nu ma gandeam ca sunt si cu alte diferente decat cele de culoare, nu ma interesa si de fapt “ma durea la patina”. Nu ma mir ca la primul meu maraton de sosea, la Wizz Air Cluj-Napoca Marathon tot din acel an am avut probleme cu genunchii iar la Hercules nu eram chiar bine. Alte vremuri, eram un tanar de 40 de ani!
Uitandu-ma pe inregistrarea gpx din 2011 am avut surpriza sa constat ca traseul a ramas cu minime diferente la fel. Abia se vad intr-un screenshot atasat diferentele cu rosu.
Duminica aceea am fost cu prietenii de la Clubul Alpin Roman Filiala Cluj intr-o tura pe la crovuri, adica spre Mehedinti. Inca o zona care merita vizitata si am fost de curand tot cu … Proparkul. Cine stie, poate peste doua zile… trackul il am.

Dar cum va fi voi vedea! Imi va face sigur placere si sper sa inchei intr-un timp sub 6h30min cat am avuut atunci. 🙂 Doar am altfel de papuci si voi folosi si bete.

Postarea din 15 octombrie

Si a fost Hercules Maraton … cu un traseu pastrat aproape neschimbat din 2011, dovada ca nu s-au schimbat multe in ultimii ani. Ceea ce e bine cat e vorba de munti…
A fost o vreme potrivita pentru alergare iar pamantul nu era inca plin de colb, se vedea ca plouase cu o zi inainte. Am putut admira peisajele si abrupturile chiar daca aveam privirea chinuita de efort. M-am bucurat de intalnirea cu multi prieteni alergatori, a fost o atmosfera vesela tot timpul si, cum am vrut sa prelungesc momentul, alaturi de cativa prieteni am pornit in vizitarea statiunii Baile Herculane intre o pizza si premiere.
La Herculane am aruncat o privire in centrul vechi, la fostele bai folosite in secolul trecut si de regii nostri, bai cunoscute inca de pe vremea romanilor. Am schimbat cateva vorbe cu preotul romano-catolic de la capela aflata nu departe, o capela sobra si … cocheta, daca se poate spune asa despre un lacas de cult.
Dornici sa profitam de ocazia rara de a fi in acest colt de tara am avut de ales intre a vizita duminica Crovurile mehedintene de langa Valea Cernei ori Cazanele Dunarii, Si decizia a fost Cazanele Mari, adica un traseu in jurul varfului Ciucaru Mare de langa Dubova. Si daca tot imi vine sa scriu asa, de ce nu: raionul Dubova…. 🙂 Si pe la vecini, si in Republica Moldova, tot de impartiri in raioane discutam.
Nu-i mare varful Ciucaru Mare, pe la 300m altitudine, dar, cum se spune, de pe muntii mici si bine plasati vezi mai bine si poti avea privelisti mai spectaculoase chiar decat de pe varfurile mari. La vecinii sarbi Poarta e mult mai mare.
Pe unul din indicatoarele descriptive de pe traseu scria ca Dunarea aici a batut si Portile de Fier s-au deschis. Legende precum “Bucura si fulgerul” nu cunosc despre acest loc, asa ca raman doar cu imaginile si cu scurtele intalniri cu alti turisti veniti de pretutindeni: Republica Moldova, Valcea, localnici…
In incheiere, rezultatul meu la Hercules Maraton: 5h43min (mai bine ca la primul meu maraton montan din 2011- 6h31min), loc 20 general si 4 la categorie.

Ma bucur ca traditia acestui concurs continua, aminitirile placute le-am reconfirmat acum!