Jan 162017
 

 

Înainte de revelion m-am gândit să merg din nou la Bukovel în Ucraina. Am fost în anul 2010 şi ce am scris, concluziile de atunci, sunt valabile şi astăzi.
“Cam atat am priceput eu din excursia asta. Pana la urma tot durata drumului din Romania mi se pare deranjanta. N-au fost povesti ce am citit pe forumuri, imi pare rau ca nu stau mai aproape de granita. In orice caz, anul viitor ma duc din nou, in mod sigur voi vedea schimbari pozitive. Ma mai gandesc daca sa ma duc cu familia, copiii sunt inca mici. Pentru 2-3 zile e mai avantajos de mers in cursul saptamanii. Daca as avea o saptamana la dispozitie, momentan tot in Austria m-as duce.”

Am ţinut seama de concluzia de acum câţiva ani, am stat 3 nopţi în timpul săptămânii, ne-am întors vineri. Eu am schiat 3 ore şi vineri.

 

IMG_20161227_165247.jpgIMG_20161227_163454.jpg

IMG_20161227_172512.jpg IMG_20161227_164656.jpg IMG_20161227_105235.jpg IMG_20161227_172112.jpg IMG_20161228_162440.jpg IMG_20161228_214230.jpg IMG_20161228_130924.jpg IMG_20161229_162016.jpg IMG_20161230_110409.jpg IMG_20161230_111127.jpg IMG_20161230_112749.jpg

IMG_20161230_112816.jpg

Concluziile updatate:
1. Tot drumul prin ţara noastră dragă a fost cu probleme mai mari, deşi arată mai bine decât anii trecuţi. Atunci cum era în Ucraina pe H09 aşa era şi în România. Acum e mai bine cu ceva la noi, dar tot în ţară mi-am îndoit genţile de pe partea stângă la maşină, dând într-o groapă pe Dealul Ştefăniţei la întoarcere (traseul meu a fost pe la Salva și nu am trecut prin Moisei).
M-am întors pe unde am şi mers, ca să evit drumurile noi prin altă parte dar degeaba. Noaptea e altfel. Ştiam zona şi am alergat câteva sute de metri până în pasul Şetref unde acum s-a reînnoit hanul (Ţentea) să cer ajutor. Cricul mi se stricase când am încercat să ridic maşina să pun măcar roata de rezervă. Fiind dezumflate ambele roţi sarcina a fost prea mare. Acum ştiu instrucţiunile, curba de sarcină e practic logaritmică, poate ridica de la 900kg în sus doar de la o anumită înălţime.
Am întrebat la recepţie dacă nu ştiu un bărbat cu un cric şi un ciocan în mână. Recepţionera mi-a arătat în sală. M-am prins, m-au ajutat trei localnici, le mulţumesc foarte mult. Erau din Săcel, nu aveau nimic la ei dar au adus. I-am întrebat pe ai mei dacă mai ştiu cum îi cheamă şi au spus “Nu”. Aşa să le fie numele. 🙂 Doi au ridicat maşina să nu-şi strice cricul şi după permutări de roţi şi îndreptări am putut circula. Ştiau de groapă, de fapt erau două, probabil sunt acolo din moşi-strămoşi.
2. S-a terminat în principiu de construit, garajele imense sunt gata. S-a făcut încă un drum de acces, care acum e cel principal, mult mai lat. Instalaţiile de cablu funcţionează, sunt acum 56km de pârtii (s-au extins şi pe alţi versanţi), există nocturnă pe mai multe piste şi se dă stingerea la 19.30. Tunurile de zăpadă sunt moderne, nu mai există acele balşoi mecanisma care te duceau cu gândul la tunuri de război adaptate.  Şi zăpadă chiar este, n-ai zice că altitudinea maximă e sub 1400m. Tot Carpaţi sunt!
3. “Tradiţia” de la graniţă a rămas. Din păcate tot se stă la trecere – am stat 1 oră la dus şi 2 ore jumătate la întors. Incredibil! Şi nu era coadă mare.
4. Mâncarea a fost foarte bună şi n-a fost scumpă, am fost mai mereu la restaurantul de la pensiune. Dar… gusturile nu se discută. Dacă cereţi legume marinate s-ar putea să vă aducă murături. Dacă vă schimbaţi locurile la masă – s-ar putea să primiţi mâncarea prietenului. Nu mâncaţi până nu întrebaţi ce e. 🙂
5. Chiar dacă pensiunea e mai la distanţă, există acum maxi-taxiuri care pot fi chemate, cel mai bine e să vă adresaţi la recepţia cazării. La fel pentru ski-pass, tot la recepţie, unde am stat eu puteam plăti cu cardul. Te scapă de bătaia de cap cu cumpăratul ski-pass-ului înainte de ora 9 pentru a beneficia de tariful redus (de fapt cel de copii). În general e bine să vă informaţi la recepţie, scăpaţi de probleme mai ieftin şi cu efort mai mic. Sunt pensiuni unde se ştie limba română, noi am şi primit un meniu în română tipărit ad-hoc, de trebuia chelnerul să se ducă să-şi traducă ca nu înţelegea el. 🙂
6. De data aceasta am fost cu familia, n-au fost probleme.
7. E bine să mai citiţi ce mai apare pe forumul skivirus.

E totuşi altă lume. Să fiţi zen! 🙂

Mar 152010
 

Am citit pe forumuri, inclusiv articole din ziare din Maramures, despre schiatul in statiunea Bukovel, in Ucraina. M-am decis sa plec si eu pentru un weekend, pe 6-7 martie 2010. Avand in vedere destinatia, “spre binele familiei” cum am motivat eu, am plecat doar cu sora mea spre vecinii nostri de la nord.
Am dorit in mod special sa vad daca din Cluj pot ajunge sa schiez, la sfarsit de saptamana, pe partii bine intretinute – fara un efort deosebit – in alta destinatie decat in tara. Normal ca m-am gandit sa compar conditiile de schi, preturile si accesibilitatea din Ucraina cu cele din Austria. Pana in Austria imi trebuie cam 14 ore si doar in concediu imi pot permite sa ma duc.

Si uite-asa, cu pasaport, sac de dormit pentru siguranta, card, asigurare masina valabila in UA, fara sa tin cont de prognoza vremii, am plecat la drum.

Unul dintre elementele principale care m-a interesat a fost durata calatoriei. Pe hartie nu parea o distanta mare, aproximativ 350 de km prin Baia-Mare si Sighet si pana-n 400 km pe la Satu-Mare si Halmeu, din care aproximativ 110 km prin Ucraina. Dupa indelungi discutii cu sora mea, tinand cont ca drumul dintre Dej si Baia-Mare s-a cam stricat peste iarna, am ales varianta Cluj – Zalau – Satu-Mare – Negresti-Oas – Sighetu-Marmatiei, urmand ca prin Ucraina sa urmam unicul drum spre Bukovel (Palianytsia) – H-09.

Am plecat pe la 5.30 in dimineata de sambata, desi mi s-a spus clar ca imi trebuie chiar si 9 ore sa ajung. Si cu ora de plecare am negociat si, ca-ntre frati, am cedat. A fost si vremea foarte dificila, schimbatoare, drumul prin Negresti-Oas cat de cat intretinut, dar tot cu pericol de derapare, asa ca n-am scos o medie orara incurajatoare. La granita am stat la dus o ora ( de la 11 la 12), podul peste Tisa la Sighet este doar cu o banda de circulatie, asa ca abia pe la ora 13.30 am ajuns sa ne cazam la o pensiune langa drum, inainte cu 18 km de destinatie. Pe partie am ajuns la ora 14.30 si am schiat sambata 2 ore. Per ansamblu, am facut cam 9 ore la dus si 8 ore la intors (am stat doar jumatate de ora la granita).

Starea drumului prin Ucraina nu e mult deosebita de cea din Romania, asa ca nu protestez. Oricum mi se pare mult mai plauzibil sa-si faca ei autostrada cu insertie in Ungaria in cativa ani decat noi. Tot legat de drum, duminica dimineata ne-a luat ceva vreme sa parcurgem ultimii 5 km pana la statiune, fiind multe masini. Am plecat de la motel pe la 8.15. Asa ca, daca nu se tine cont de bani, mai bine te cazezi in statiune. A fost de fapt ultimul weekend din perioada de varf. Un plus este ca au garaje supraetajate, e drept ca partial functionale (in constructie) si au oameni care se ocupa de fluidizarea traficului.

Cazarea a fost multumitoare. Am avut mancare cu noi, asa ca nu ne-a interesat in mod deosebit acest aspect. Cam grea comunicarea cu receptionera, dar a fost rabdare din ambele parti si am mai si scris cate ceva. Cand am plecat n-am avut de la cine sa-mi iau ramas bun, ca totul era inchis. Era un magazin deschis langa, dar n-am mai intrebat nimic (sa nu fie cumva la cutite vecinele) si am lasat cheia in usa.

3. In privinta banilor: moneda lor este grivna, la paritate cam 2,5-2,6 grivne pentru un leu. Am cautat cateva minute sa vad cine imi poate schimba lei in grivne, pana la urma am scos bani de la un bancomat dintr-un oras de pe drum. Ca observatie, suma maxima afisata la bancomat e 500 grivne(200 lei), iar comparativ la noi de ex la BRD e 400 lei. Poate are legatura cu puterea de cumparare. Cazarea ne-a costat 200 grivne noaptea (cam 80 de lei) pentru o camera de 2 + 1 locuri. Combustibilul e mai ieftin, cam 3 lei litrul. Am si alimentat acolo, la plin am folosit cardul (numai unele benzinarii au plata cu card). Bancomate exista, mi-a fost destul de greu la inceput cu ele. De fapt pe primul l-am abandonat, ca am sperat ca gasesc si alt model. La granita, conform sugestiilor, am avut pregatite hartii de 5 lei. Aveti de completat niste formulare ce trebuie pastrate cu grija. Atentie la politie, au un stil propriu de a te opri: au puncte fixe cu bariere. Inainte de ele e limitare de viteza la 20 km/h.Alte cheltuieli n-am avut in mod deosebit, in afara de ski-pass. Sambata am luat pentru 2 ore cu 100 grivne (40 lei), iar duminica cu 278 grivne pentru o zi. Se poate cumpara cu card. E mai ieftin tariful de luni pana joi.

4. Se construieste puternic in statiune. Pozele sunt exemplificative. Am fost la Bansko acum multi ani, dar vara, iar la Kranska Gora niciodata. Am inteles ca este cotata imediat dupa ele. In orice caz este impresionant. Au si parc de distractii, patinoar, sali de jocuri.

5. In general schiorii sunt ucraineni, dar vin si alte nationalitati. Mai greu sa te intelegi cu oamenii, rar stiu altceva decat limba lor nationala. Mai degraba cautam sa vorbesc cu straini. Noroc ca la casa de bilete una dintre vanzatoare stia bine engleza. Nu ma mir, la ei toate programele de la televizor sunt dublate. La motel un singur program l-am gasit nedublat, si acela de muzica.

Am lasat la sfarsit informatiile despre partii. Sunt de toate nivelurile. Nu cred sa se puna problema de zapada la ei pana prin aprilie. Partiile sunt bine intretinute, cum se fac denivelari cum inchid cate o partie, niveleaza inclusiv pe cele negre. Au tunuri de zapada, au si partie cu trambuline. Nu e bine sa te strecori pe acele partii semnalizate ca inchise, ti se poate lua cartela de acces (de pe forumuri luata informatia). Avand in vedere obsesia lor pentru nivelare si zapada ok, nici partiile negre nu sunt prea dificile. In general urcarea se face cu telescaune de 4 locuri (ei zic capacitate de transport de 2400 persoane pe ora). Sunt multe partii, in general nu asa lungi, comparabile cu Baisoara si Borsa. Muntii au altitudine maxima de aproximativ 1600 m, nu este prea frig (n-am prins o vreme prea buna, a si nins, dar n-am avut probleme). Am cautat sa evit telescaunele care pleaca de la parcari, care sunt mai aglomerate, dar fara mare succes, data fiind dispunerea partiilor. Pana pe la ora 12 a fost ceva inghesuiala, am stat si 10-15 minute la un astfel de telescaun. Apoi a fost mult mai bine. Problema cea mai mare la cozile acelea era ca oamenii se tot imping si se calca pe schiuri sa ajunga la punctele de acces. Am rabdat la o urcare sau doua, dar dupa aceea mi-am dat schiurile jos si am stat cu ele in mana pana am trecut de punctul de acces. A comentat cred ceva un nene de la telescaun, dar cred ca privirea mea a fost semnificativa. Una peste alta, am putut schia suficient, dar as fi preferat sa nu am problemele acelea la urcare. Pana si copiii isi infigeau casca printre noi si incercau sa se strecoare in fata.

Au partii cu nocturna, cred ca doua, unde se schiaza de la ora 16.30 la ora 19.25 . Programul de zi este de la ora 9 la 16.25.

Cam atat am priceput eu din excursia asta. Pana la urma tot durata drumului din Romania mi se pare deranjanta. N-au fost povesti ce am citit pe forumuri, imi pare rau ca nu stau mai aproape de granita. In orice caz, anul viitor ma duc din nou, in mod sigur voi vedea schimbari pozitive. Ma mai gandesc daca sa ma duc cu familia, copiii sunt inca mici. Pentru 2-3 zile e mai avantajos de mers in cursul saptamanii. Daca as avea o saptamana la dispozitie, momentan tot in Austria m-as duce.

PS Acum, in ianuarie 2011, am auzit ca au crescut preturile foarte mult in statiune: 4 eur urcarea, 40 eur skipass pe o zi (poate totusi e numai pret de Revelion). La Iablonita, la 15km de Bukovel (cu partii mai putine), skipass-ul e 15 eur pe zi.