Zi aniversara – Maratonul Medieval Medias

Zi aniversara – pentru ca se implineste un an de cand am trecut la o alta opinie cu privire la participarile la concursurile de MTB: chiar daca trebuie sa repar, sa investesc in bicicleta, aceste lucruri sunt eclipsate de necesitatea unei vieti mai “sanatoase”. Cand esti tanar esti fara griji, dupa aceea trebuie sa te mai si gandesti la tine.
Update: N-am fost descalificat – multumesc pentru gest organizatorilor. Timpul oficial: 7h45min08, la 3h32min de primul concurent- Tudor Oprea. Locul 44 – ultimul din cei ce au terminat, locul 8 la categoria mea de varsta (ultimul, evident). La start, teoretic, au fost 90 de participanti la proba lunga.

printre evenimente

M-am inscris la proba lunga – cam 73km distanta cu mult timp inainte. Am zis ca particip oricum, numai caz de forta majora sa nu apara. Nu mi-am imaginat ca au sa fie atatea evenimente premergatoare, care sa ma dea peste cap in ziua concursului. Nici regulamentul nu l-am citit cu atentie, tineam doar minte ca am timp limita de 7 ore pentru intreaga cursa. E suficient sa spun doar ca am avut un drum de Bucuresti in ziua premergatoare si ca mi-am petrecut doua nopti pe tren. Echipamentul si bicicleta mi le-a dus la start un prieten – Bogdan – si-i multumesc ca m-a ajutat.
La 3 dimineata cand am ajuns in Medias (dupa intarziere de jumatate de ora in grafic pentru CFR), m-am pus pe dormit in masina la sora-mea, ca sa nu deranjez competitorii. Dimineata la 8 – desteptarea si cursa de contratimp pentru recuperarea lucrurilor si pregatirea de concurs. Am ajuns la “capat de coloana” la linia de start cu 3 minute inainte. Am beneficiat insa de schimbarea cauciucurilor (de noroi, primite de la Simona) – montaj George. Mi-au prins bine, mai ales ca eu am frane V-brake, improprii pentru pedalat prin noroaie.
Primii 20km i-am facut in timp rezonabil, dar apoi a aparut perioada de cadere fizica. Imi era somn, ma durea capul – semn ca faza cu lupta de tinut ochii deschisi s-a agravat. N-am avut ce face, am incercat sa pacalesc organismul si am mancat tot ce-am avut la mine. Mestecam tot timpul, iar la punctele de alimentare eram ca o termita. Am reusit sa-mi revin cat de cat, dar dupa ce am intrat iar pe tronsonul comun cu cel de 50km, a inceput sa scartaie si bicicleta. Noroiul si-a luat partea. Am oprit de cateva ori sa-mi spal angrenajul si sa-mi eliberez franele. Noroiul se intarea si ajungeam ca la drum in usoara urcare sa trebuiasca sa folosesc pinionul mare in spate, inaintand greu din cauza frecarilor.

multumesc lui Alin Costea pentru poza

In astfel de conditii am reusit sa ajung doar pe la ora 16.40 (startul a a fost la 10.30) la ultimul punct de alimentare de la “castel” – cam 15 – 20km inainte de finish. Dupa regulament, la toti cei care au depasit ora 16 li s-a luat cipul si pentru mine n-au facut exceptie. Daca nu era noroiul asa abundent, ma incadram in timp, dar tot era ca o provocare pentru mine acest reper (orice pana sau alt eveniment neplacut ma aducea la limita). In orice caz, nu-i tot una sa pui ca reper de timp intermediar ora 16 pentru cei de la cursa scurta (dupa 30km) cu a pune acelasi reper dupa aproape 60km pentru cei de la cursa lunga. Am incheiat cursa la ora 18.08, premierea atunci incepuse, dupa 7h37, din care 45 minute le-am petrecut alimentand si curatand. Chiar daca nu pare, m-am comportat mult mai bine ca anul trecut, cand am fost la proba scurta, atunci am avut o “pauza” de 1h in care a intrat furtuna de 40min.
Traseul parcurs (am avut gps la mine):

Ce scria pe GPS: 73,82km distanta, 1700m diferenta de nivel pozitiva, 9,2km/h media orara, incluzand pauzele.
Astept acum sa primesc rezultatele, banuiesc ca figurez la DSQ. Asta e, nu e prima oara cand mi se intampla –  am mai patit asa la Geiger Maraton – tot pe cursa lunga si tot pe conditii grele de parcurs. La pregatirea mea fizica si la potentialul meu, la care mai greu pot sa-mi aloc timpul necesar imbunatatirii, pot adauga pentru o performanta mai buna doar o bicicleta mai competitiva, care inseamna un alt tip de efort.
In concluzie, in sfarsit am priceput de ce-i spune Medieval la maratonul acesta: trece pe la castele si biserici vechi, dar pe drumuri noroioase de carute. Am acum un nou buff de la organizatori si o medalie si ma bucur ca am putut participa. Despre conditiile de concurs, altele decat noroiul, toate au fost la inaltime. Felicitari la toti cei implicati si am un cuvant de lauda suplimentar pentru cei de la cursa lunga care au fost capabili sa ajunga pana la ora 16 la castelanii incoruptibili.

poza facuta de fetita mea