Maratonul Medieval Medias – cadou de ziua mea

montarea portii de start in seara precedenta

Dupa maratonul Alien Cycling Zalau, “terminat” cu reparatii capitale ce putea sa se profileze mai incurajator decat un maraton prin noroi ca acela de la Medias. Am mai fost in anii precedenti de doua ori: MMM 2011 si MMM 2010. De fiecare data a reprezentat ceva deosebit pentru mine maratonul de la Medias, in 2010 a fost primul maraton de MTB la care am participat (la race) – mi-am si gasit cu ce sa incep, iar in 2011 (proba elite) am avut nopti dormite pe tren si plimbare la Bucuresti, bicicleta asteptandu-ma la linia de start. Acum s-au gandit organizatorii la o zi optima pentru concurs si au ales sa-l faca de ziua mea. Buna alegere, pacat ca oamenii n-au stiut semnificatia zilei, ca veneau mai multi si fara frica de noroaie.

pe prima urcare dupa asfaltul de start – cel mai mic si pricajit – in cazul cand nu ma vedeti de padure – foto Florin Capalnean

Am venit pregatit la concurs pentru conditii din cele mai rele: dupa experienta Zalau mi-am pus si ureche de schimbator, periuta de dinti si carpa (efect psihologic), trusa mica imbusuri si surubelnite, plus dotarea standard. Am avut si cauciucuri pentru noroi, multumesc surorii mele: am pus piciorul jos doar de fraier de vreo 2-3 ori, plus opririle la PA-uri si mersul pe jos de cateva ori pe urcarea de final. Cum am mai spus, a plouat doar o singura data in noaptea precedenta: toata noaptea. In mod normal nu as fi considerat ca este o veste buna, mai ales la Mediasul cunoscut pentru lutul lui, dar eu am vazut partea buna: la Sugas Bai – maratonul Alpinsport – tot proba lunga ma astepta, a plouat pana noaptea tarziu si ma linistisem cand n-am mai auzit plescaitul picaturilor pe capota masinii (dormisem in masina); cand m-am trezit n-am mai vazut nimic pe geamuri si atunci am inteles de ce s-a oprit ploaia: se transformase in ninsoare si acoperise masina. Decat asa mai bine sa ploua! E chiar linistitor si aerul e curat.

dupa reunificarea traseelor de race si elite – foto Mihai Tanase

Am mai avut o premiera: a fost primul maraton cu noul meu echipament primit de la Clujul Pedaleaza. Urma sa-l fac terci, asa ca i-am mai aruncat o ultima privire melancolica inainte de inrolarea in plutonul de start.
A fost chiar o zi frumoasa, iar traseul in conditii neasteptat de bune. N-am avut nici o problema tehnica, totul a depins de mine. Stiam ca la categoria mea de varsta n-am sanse de podium, dar nu ma asteptam sa fim doar 4 concurenti. Evident, am fost pe locul 4, chiar daca am mers peste asteptarile mele. Am terminat in 5h16min, cu un timp putin spus net mai bun ca anul trecut: 7h45min. Diferenta au facut-o in ordine: starea traseului, oboseala acumulata in zilele precedente si bicicleta (am alta). La general am terminat pe locul 22 din 29 participanti (fara sa pun la socoteala fetele – doua – prima din ele fiind evident Emese), iar in faţa mea la peste 40 de ani au fost Maus, Levente si Robike, ca de obicei mai rapizi cu peste 40 de minute.
Mi-a fost teama ca nu ma incadrez in timp la punctul intermediar Bazna, dar am reusit gratie si portiunilor de sosea si drum de ţară sa termin toata cursa inainte de expirarea acelui timp.
Spalarea bicicletei pe parcurs n-a fost numai reclama, a fost un lucru bun – mi-am curatat angrenajul – iar la cursa lunga acel punct a fost cred la capatul cel mai indepartat de pe traseu, la mijlocul circuitului. Multumesc pentru promptitudine voluntarilor de pe traseu, de la PA-uri si multumesc pentru poze. Am primit si buff-ul de cuviinta, e cam negru dar numai bine ca e discret si-l pot folosi cu orice.
Sa ne vedem cu bine anul viitor – 2 iunie pica duminica. Puteti insa alege cu incredere si data de 1 iunie – Ziua Copilului.