Jun 252012
 
Multe locuri exotice are Romania dar mai mereu ne limitam sa mergem doar in cateva mai cunoscute. Concursurile de MTB sunt un bun prilej de a schimba ceva in acest sens. De doi ani de cand merg mai des la maratoane am vazut locuri foarte frumoase la care nu mi-as fi aplecat privirea in cautarea destinatiilor cel putin de weekend: alegeam ori statiuni consacrate, ori creasta.
Despre Poiana Marului din Caras-Severin (Muntii Tarcu, unde este si rezervatie naturala), locul de start al Maratonului Tarii Gugulanilor, numai de bine: oameni cumsecade care stiu cum sa primeasca un turist, un lac de acumulare unde poti face baie asemanator Tarnitei noastre. Comparatia cu Tarnita se opreste aici, la zona. Ca in rest banatenii sunt mai apropiati ca noi de vest cu zeci de ani in privinta modului de a privi turismul. La ei s-au construit pensiuni, vile care ofera cazare, nu “biserici” proprii la care singura “facilitate” oferita e inchiderea accesului spre lac.

Pregatiti de cursa

campingul din livada

Noi am stat la corturi, intr-un camping amenajat in livada din spatele pensiunii Valeria. Ne-am simtit cu totii bine, am facut si un mic foc intr-o vatra veche – dar la modul demonstrativ – pentru copii. Planul era sa venim mai multi cu familiile, iar copiii sa se joace la iarba verde. Concursul lor era doar un motiv sa ne adunam. Mai era concomitent un concurs de MTB si la Targu-Mures, mai aproape de noi, dar am ales Gugulanii pentru probele de copii si family. Pentru mine planul a fost doar partial realizat, sambata dimineata, pe cand puneam lucrurile, am avut surpriza sa-l vedem pe Tudor pleostit si cu febra destul de mare. Asa ca a ramas Diana cu el la Cluj, am scos cortul de 4 persoane si am pus pe cel de doua, dar evident au mai ramas ceva lucruri pentru toti patru prin rucsaci. Pacat, lui Tudor i-ar fi placut mult la cort si foc, de multe ori ma intreba cand mai mergem.

focul “demo”

la joaca in curte la pensiunea Valeria

Pana la urma am fost destul de multi, cei de la Clujul Pedaleaza: 4 adulti – Ovidiu, Ionel, Cosmin si cu mine si 4 copii – Andy, Radu, Andrei si Andreea. Cam injumatatite familiile, iar singura prezenta feminina – Andreea s-a facut remarcata urgent culegand margarete si punandu-le intr-un pet cu apa pe masuta de camping. Foarte frumos aranjamentul, pacat ca masa era goala (ma rog, avea pahare).

cafea cu flori

Multumesc lui Cosmin pentru poze! Mai sunt cateva si sper sa mai apara pe picasa.
Ne-am intalnit acolo si cu Vlad si Voichita, asa ca pot spune ca n-am fost putini clujeni.
Despre concurs va pot spune din mai multe unghiuri, noi participand la mai multe probe.
In primul rand mi-a placut cum s-au comportat organizatorii cu noi, raspunzandu-ne cu rabdare la intrebari. Le multumesc si celor de pe parcurs.
Eu am participat la Race 50km, n-am avut probleme de orientare, iar GPS-ul l-am folosit doar ca reper pe urcarea de 11km de final ca sa stiu cum sa-mi dozez efortul. Am terminat pe locul 5 la categoria mea de varsta +40 ani, cam la 12 minute de locul 3 si 4 minute de locul 4, timp oficial 4h02min, locul 17 din 86 la general. N-am mers rau si, ce-i mai important, n-am avut probleme cu coloana. Ma supara numai cat sa-mi aduc aminte ca exista si ca nu-s vesnic. Ma tenteaza ca la  DHS Corvin sa trec la elite 95km, la cursa lunga, macar daca nu castig nimic si merg asa departe sa si simt ceva. M-am inscris la race, nestiind inca rezultatul la Gugulani. Ce ma opreste: sunt putini concurenti la +41 de ani. La capitolul peripetii pot trece o cazatura cu urmari minime la ce viteza aveam. Am si uitat cum e sa cazi, eu merg destul de prudent pe coborari. Culmea e ca n-a fost caderea pe portiunile dificile care au urmat, unde m-am si dat jos si am alergat pe langa bicicleta (mi-am facut norma), ci la o intrare in padure unde a trebuit sa ma aplec sa nu dau cu capul de crengi. A fost suficient insa sa pierd contactul vizual cu poteca o fractiune de secunda si sa am ghionionul sa urmeze viraj dreapta si prag de pamant in faţă. Am reuşit sa virez suficient cat sa nu ma infig si sa zbor in vreun copac, dar un soi de feieş tot am facut. Urmarile: ceva zgarieturi la un genunchi si la un cot si o rasucire de ghidon la bicicleta. Plus ca m-a si depasit cineva. Ieftin, cineva sus ma pazeste.

Multumesc pentru poza lui Carol Varga

Traseul a fost cu lungi portiuni de urcare si coborare, iar unele coborari prea tehnice pentru mine. Am coborat pe langa si pentru ca eram cu Race King si la cat urma sa franez mi-era frica sa nu raman fara placute. Sunt convins ca sunt cativa la care le-ar fi placut mult acele portiuni unde trebuiau sa foloseasca si derapaje controlate. Satisfactia mea a fost ca pe urcarea de final, pe un soare “de ploaie”, am reusit sa depasesc vreo doi concurenti aflati initial in afara razei mele vizuale si ca n-am fost depasit pe coborarea de final.

Multumesc pentru poza lui Daniel Benec

Andreea mea a participat la copii 6-9 ani si a terminat pe locul 4 – prima fată. Nu s-a gandit ca nu se premiază fetele separat, asta e. I-am spus ca in orice domeniu ar concura, daca ajunge sa lupte de la egal la egal cu baietii atunci chiar are valoare. Eu ma straduiesc sa depasesc si pe fete (asta e valoarea mea) chiar daca stiu clar ca sunt la alta categorie. Pentru Andreea urmează un concurs de şah, sper ca baietii sa-i prinda frica. E bine ca traseul pentru ei a fost diferit de celelalte, s-au evitat evenimentele. Chiar m-am mirat ca pe cand urcam spre Cuntu, cativa concurenti mai harnici de la tura Discovery au coborat tot pe acolo. Din cate stiu cei de la family au fost indreptati la coborare prin padure pe o poteca separata de cea de urcare.
Radu si Ionel au terminat primii la family, bravo lor. Au avut ceva probleme la coborarea de la Cuntu din cauza crengilor de pe poteca. Andy lui Ovidiu a fost pe locul 2 la copii 10-14 ani – inca un podium pentru ai nostri. Andrei a avut ghinionul sa rateze startul din cauza unui cui. Multumesc lui Cosmin ca a avut grija de copii pana am venit noi adultii de pe trasee. Bravo si lui Ovidiu ca a concurat la Discovery si se pare ca aceasta cursa i-a starnit ambitiile.
Am avut noroc si de o vreme frumoasa, contrar previziunilor.
Despre proba de maraton si rataciri las sa scrie altii, care au participat. Pentru noi a fost fain in ansamblu.
Am ramas dator cu etimologia gugulanilor: fie provine din aromână, fie de la varful Gugu din muntii Godeanu. Dar pana la urma denumirea varfului de unde provine? Iar ajung la denumirile ciudate de localitati, locuri din Banat.

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(required)

(required)