May 142017
 




A început o perioadă de tranziţie de la competiţiile mai importante din primăvară la cele din vară. Cum orientarea mea este în special spre concursurile pe echipe, spre cele de anduranţă – ultratrail şi dacă există şi de aventură, minusurile au ajuns să fie antrenamentele de MTB şi viteza la alergare, pentru competiţiile de scurtă durată dar intensive, inclusiv triatlon. Cu mare plăcere m-am urcat din nou pe MTB, fără mari pretenţii la rezultate bune, şi s-a văzut asta la Maraton Făget şi NapoCup XCO. Dar important e să-ţi placă, restul vine de la sine. Şi, ca să nu lâncezesc, am început să bifez evenimentele din zonă, chiar dacă nu pentru aspectul competiţional. În final însă preponderent tot spre trail mă voi îndrepta, pentru că mă aşteaptă Maraton Apuseni, Propark Adventure, Marathon 7500, UTF şi probabil Geiger MTB.

Aşa am ales să particip la o tură de tradiţie – Jokai Mor, pe unul din traseele de la Cluj-Napoca la Râmetea, la care puteai alege MTB sau alergare, trasee mai uşoare sau mai grele, mai scurte sau mai lungi. Am continuat cu o vizită la noul Complex Sportiv Gheorgheni – Cluj unde m-am distrat puţin la Ziua Orientării pentru toţi şi, chiar astăzi, am participat la Campionatul Naţional de Duatlon de la Cluj.

Dar, să le iau pe rând …

1. Tura memorială Jokai Mor  – am ales MTB pe unul din traseele dificile
2. Ziua Orientării pentru Toţi – popularizarea orientării
3. Campionatul Naţional de Duatlon – duatlon

 1.
Tura memorială Jokai Mor – 06 mai – este practic o excursie organizată de clubul EKE, în care nu contează vreun clasament final. Primeşti o hârtie cu puncte de reper (control) pe care trebuie să le atingi, unde sunt oameni, la câteva chiar poţi să mănânci. Cel mai important e să te simţi bine, sunt persoane care vin an de an să socializeze, să sărbătorească anduranţa şi sănătatea prin mişcare. Ca să nu fie monoton, în fiecare an poţi alege alt traseu, traseul îl poţi parcurge pe jos sau cu bicicleta, te poţi înţelege cu prietenii să-l parcurgeţi împreună. E o idee super, nu tot “hammering” în regim de concurs şi apoi fuga acasă că ai treabă.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-4EfZ2M6e7Tw/WRhEPHiuzFI/AAAAAAAAk9s/TtzT4rQadEAZgutPfiN5uRU8BDEWM3FIgCCo/s144-o/18300970_1519911414709987_702916887056147439_n.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956295330090066″ caption=”” type=”image” alt=”18300970_1519911414709987_702916887056147439_n.jpg” image_size=”960×720″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-LfNdY83QxT8/WRhEOu_8vsI/AAAAAAAAk9s/hn01J62Ree0EbXEGPvIQrLh5oS-PhZRcQCCo/s144-o/18268609_1366773560026103_7628256605801710441_n.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956288741752514″ caption=”” type=”image” alt=”18268609_1366773560026103_7628256605801710441_n.jpg” image_size=”720×960″ ]

Normal că imediat ce am auzit de la Suni de tura aceasta mi-am zis că mi se potriveşte, dar tot nu m-am putut acomoda cu ideea de excursie, aşa că împreună cu prietenul Zsolt am pus la cale un traseu în regim mai alert, traseul N, considerat şi dintre cele mai dificile şi lungi. Am ales deci MTB, că de alergare gen ultra deja eram sătul.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-Jq3hCPxnKnQ/WRhEN3wDW-I/AAAAAAAAk9s/OkuzBG2LvXMpKznoLTG7dF9lVkLZ7mTIgCCo/s144-o/IMG_20170507_164400.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956273911127010″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_164400.jpg” image_size=”1536×2048″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-Bn2WP8UO75c/WRhEOUno9rI/AAAAAAAAk9s/mYwvdOHrnN8Ml8RDUHbl0ZWsdi4Rxo-dgCCo/s144-o/IMG_20170507_164412.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956281660470962″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_164412.jpg” image_size=”1536×2048″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-nAYlR1GhDT8/WRhEMyHGrgI/AAAAAAAAk9s/ErDaTsYG0xg6i-q9mZMqRM8kYFEBB32rQCCo/s144-o/IMG_20170507_164245.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956255217331714″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_164245.jpg” image_size=”1536×2048″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-xrBPV-ze7z8/WRhENRI_VCI/AAAAAAAAk9s/3YXNCFfX3h0oIoA_VtZRoMQageaoxrgPgCCo/s144-o/IMG_20170507_164342.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956263546737698″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_164342.jpg” image_size=”2048×1536″ ]

Ca la orice excursie care se respectă, ora de plecare nu-i fixă, iar noi am ales să plecăm mai târzior, pe la 8, în fond dacă ne grăbeam prea tare poate voluntarii de la posturi nici nu apucau să ajungă la timp. Ruta aleasă a fost Cluj – BR – Adrenalin Park – Tureni – Sănduleşti – intrare Cheile Turzii dinspre Petreştii de Jos – Curmătura (mai sus de Petreştii de Sus, unde este mănăstirea) – Moldoveneşti – Piatra Secuiului – Colţeşti – Râmetea.

Nu m-am putut dezminţi, iar la Curmătura am luat-o niţel greşit – aşa, cale de-o oră convertită în peste 6km cu peste 200m diferenţă de nivel în plus. Dar a fost fain! Am avut parte de o coborâre pe banda roşie (potecă destul de abruptă şi cu ceva provocări pe parcurs) până la Buru pe care am continuat s-o facem deşi deja ne-am prins că am greşit – era păcat s-o ratăm. La Buru am luat-o înapoi în sus pe triunghi roşu spre “boscheţii” unde trebuia să obţinem “ştampila”. Ar fi fost ok urcarea dacă nu era plin de copaci doborâţi de la iarna târzie care a afectat puternic şi pădurile din Făget. Aşa, sătui să tot descălecăm, cu câteva sute de metri înainte de PC am parcat bicicletele şi am continuat pe jos. De alte evenimente mai deosebite ne-am ferit, la final am avut peste 90km cu 2100m diferenţă de nivel, parcurşi în aproape 9 ore.

Foarte de treabă oamenii de la punctele de alimentare din sate, ce mi-a plăcut mai mult a fost pâinea cu unsoare şi ceapă, dar nu m-am putut abţine să gust din tot felul de dulceţuri. Mi-am zis: uite un eveniment la noi care nu-i concurs, dar la care participă activ comunitatea!

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-EsiOWYpvATM/WRhEKWQ3NcI/AAAAAAAAk9s/4KR9SE-baEkGCgQA9ovSuhu3TUBnOgAJgCCo/s144-o/IMG_20170506_204354.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956213382329794″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170506_204354.jpg” image_size=”2048×1536″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-BDPQVEzHLlk/WRhEMZb7_LI/AAAAAAAAk9s/8DnjBRDscYA6QUoGmV7pC7GyKcMlmg68QCCo/s144-o/IMG_20170507_134804.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956248593824946″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_134804.jpg” image_size=”2048×1536″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-k96gVg0S4LU/WRhEK8-_eyI/AAAAAAAAk9s/CFAf1xk9cjURcb70ki7YiE1s9IjAJkBuwCCo/s144-o/IMG_20170507_122526.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956223776357154″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_122526.jpg” image_size=”2048×1536″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-dZumgD-CNb0/WRhEL_a9W6I/AAAAAAAAk9s/oant6TWZRDovLxBP-9n3p2IQEfWau8hJQCCo/s144-o/IMG_20170507_134711.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956203594291169#6419956241610398626″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170507_134711.jpg” image_size=”2048×1536″ ]

Şi un alt aspect, şi mai important: a fost plin de copii, unii mici, familii! Au participat şi ei. Au fost şi ai mei, practic la Râmetea mi s-a întregit familia. Explicaţia? Au fost stabilite trasee şi pentru cei mai mici, majoritatea au plecat din Moldoveneşti până la Râmetea, maxim 12km, excursie în grup de o zi, pe jos. Şi au avut ce vedea, chiar dacă la Cheile Turzii n-au ajuns. Au urcat la Piatra Secuiului, au coborât pe partea mai abruptă până la Râmetea.

Faină zi, e drept că a fost nelipsitul noroi, dar ce mai contează? Faini oameni, le mulţumesc pentru tot. E tot mai greu să mobilizez copiii, dar dacă astfel de excursii n-ar fi o excepţie mi-ar fi mai uşor.
Ziua următoare m-am întors tot pe MTB, pe la Măgura Ierii, aproape de Borzeşti, n-a fost uşor: noroaie, poteci neumblate şi veşnicile crengi rupte. De la Deleni, să mai exersez şi eu cu MTB-ul, am luat-o direct pe ogoare şi mirişti. Dacă eşti perseverent îţi reuşeşte, chiar dacă ce vrei e o prostie!

Top

 2.
Ziua Orientării pentru toţi – 13 mai – e destinată în special copiilor. Eu aşa o interpretez, acest aspect e cel mai important – popularizarea orientării în rândul lor. De fapt, toate cele 3 evenimente despre care vorbesc acum sunt pentru viitorul nostru.
– La Jokai Mor cel mai fain a fost că au putut merge şi copii, care doar împreună se pot mobiliza să parcurgă trasee care altfel ar fi epuizante şi ar fi făcute în chinuri, cu rezultatul fix opus: îndepărtarea de mişcarea în aer liber.
– La Ziua Orientării s-a dat ciocolată la toţi cei mici, la cei mai mărişori a fost premiere (tot ciocolată, dar şi medalii), dar ei deja văd altfel orientarea – merg singuri pe trasee. Şi adulţii au fost premiaţi, inclusiv eu, dar fiecare dintre noi ştim că de fapt suntem a 5-a roată la căruţă. Meritul nostru este că aducem copiii. Eu tot m-am dus, cu Diana, deşi copiii erau plecaţi. Am mai stat de poveşti şi, ca să mă mai obosesc şi eu, m-am apucat să alerg la repere ca la intervale. Doar urma duatlonul, trebuia să văd cum mă simt dacă forţez. Mare greşeală, era gata să mă accidentez şi … toate mă dureau. Grea zi avea să urmeze!
Dar să-mi continui ideea…
– La CN Duatlon, chiar dacă e declarat campionat naţional şi există age groups pentru amatori, cu diplome şi medalii, de fapt principala ţintă sunt tot copiii. Acolo contează cu adevărat competiţia, se uită antrenorii dacă ce au muncit peste iarnă a dat rezultate… În acest context e superfluu să dai o prea mare importanţă rezultatelor la adulţi. Da, e ok să te compari, să lupţi, să te bucuri pentru rezultat. Dar să fii conştient că prin participarea ta de fapt ai sprijinit derularea unui eveniment care altfel ar ieşi în pierdere puternică financiară, că astfel ai dat un semn clar că eşti de acord ca astfel de evenimente sunt pozitive, iar dacă poţi să-ţi aduci şi copiii… Dar lumea, conştient sau nu, a înţeles. Au venit copii, cu antrenori, cu părinţi, de peste tot din ţară. Au venit şi sportivi deja consacraţi, să se măsoare între ei. Dar n-au venit în număr mare adulţi doar ca să obţină titluri la age-groups, nu de la distanţă mare. E fain că s-a organizat la Cluj campionatul naţional. Altădată s-a organizat la Bucureşti. Poate data viitoare se organizează la Târgu-Mureş sau Iaşi. Şi ce-i dacă anul acesta campionul naţional e de la Oradea, anul trecut a fost din Bucureşti şi anul viitor… Mai am şi eu o şansă la locul 3. 🙂

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-0-YRuGbJ-TU/WRhElZov5wI/AAAAAAAAk9s/2fRTS6VZTtMqxLuqbdrGS20rmr3oba4iwCCo/s144-o/IMG_20170513_130000.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956657947617185#6419956678144288514″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170513_130000.jpg” image_size=”2048×1536″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-4GYRhmSoV5Y/WRhEm0ai-QI/AAAAAAAAk9s/As2vgLrXSfM8Tzh-F2ok_r5UQ2iYE2WqACCo/s144-o/IMG_20170513_130112.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956657947617185#6419956702512347394″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170513_130112.jpg” image_size=”1536×2048″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-ZZ2nbs5edKo/WRhEmRCPW9I/AAAAAAAAk9s/nQI2FYxfQPMbF99WM1CHTBXq42F2QgD5wCCo/s144-o/IMG_20170513_130025.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956657947617185#6419956693015157714″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170513_130025.jpg” image_size=”1536×2048″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-atNWHaELn2Y/WRhEkeBNJJI/AAAAAAAAk9s/9oKVPQaiMjYmDsK_gDSea4mcd8Nf0XZZgCCo/s144-o/IMG_20170513_115450.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956657947617185#6419956662140740754″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170513_115450.jpg” image_size=”2048×1536″ ]

Ziua orientării pentru toţi s-a desfăşurat la Complexul Sportiv Gheorgheni. E prima dată când ajung acolo, aşa că am mai atins un obiectiv. Sper să se construiască ceva asemănător în fiecare cartier, începând cu Mănăşturul. 🙂

În rest, se ştie – oameni inimoşi la orientare. Tot încerc să îndrept copiii spre acest sport în natură, vreme au până la bătrâneţe.

Top

 3.
Campionatul Naţional de Duatlon – 14 mai – Cluj, lângă Parcul Iuliu Haţieganu. A fost interesant de urmărit evoluţia la copii. Unii sunt chiar foarte buni! Au venit şi ai mei, deşi practică alte sporturi. Lumea e mică, se cunosc şi ei cu alţii de la MTB, înot etc. Andreea a ţinut să vină neaparat deşi era foarte obosită, sosise la 2 noaptea de la Braşov, de la campionatele naţionale de fotbal. E campioană naţională cu echipa şcolii! Ce să-i faci, dacă a vrut fotbal… Şi când mă gândesc că o vreme a fost la balet. 🙂
În orice caz, eu sunt păţit, aşa că ziua precedentă am tot montat roţi şi cauciucuri la bicicletele noastre mai de doamne-ajută. Şi maşina de găurit am folosit, să lărgesc la genţi găurile pentru valvele de maşină. Că aşa aveam camerele pentru slickuri. Până la urmă tot va trebui să cumpăr alte biciclete.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-yVTYGEnfGyo/WRhE3eYvnmI/AAAAAAAAk9s/fd0KyiHushMAjDu7mpK3phi7te0VBBe-wCCo/s144-o/IMG_20170514_143416.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956982981189185#6419956988656983650″ caption=”” type=”image” alt=”IMG_20170514_143416.jpg” image_size=”2048×1536″ ]

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-o4qCPGNnO8o/WRiBepOtRzI/AAAAAAAAk-8/gFdbnb8UN-EguwjWGRjoVSHDDLnzxQyLQCCo/s144-o/18493910_1261357960628463_174402099_o.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6419956982981189185#6420023632280241970″ caption=”” type=”image” alt=”18493910_1261357960628463_174402099_o.jpg” image_size=”1136×852″ ]

S-au străduit ai mei, eu sunt foarte mulţumit! Aşa cum am spus mai sus, ca a 5-a roată la căruţă, am avut şi eu lupta mea în primul rând cu mine însumi. La final am terminat pe locul 42 la general (1h10min32sec pentru 5km alergare + 20km bike + 2,5km alergare), 3 la categoria 45-49 ani, am resimţit lipsa antrenamentelor specifice de viteză şi s-a văzut că anul acesta am kilometri mai puţin pe bike, iar cursiera … e prima dată când o folosesc în acest sezon. Ce să-i faci – ploile şi alergarea. Mai degrabă invers.

Urmează pentru mine (noi) un fel de concurs de MTB (fără marcaj) şi Maraton Apuseni.

Top

May 272015
 


Da, pare o varză de tipuri de competiţii, dar nu-i chiar aşa. Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship a fost duatlon offroad la Târgu-Mureş, Memorialul Szasz Albert a fost alergare trail în ziua următoare tot la Târgu-Mureş, iar Crosul de noapte şi Micul Biciclist şi siguranţa lui de la Cluj nu necesită explicaţii.

Ce urmează va fi interesant: Maraton Apuseni şi Propark Adventure – secţiunea Eco Challenge – în echipa Iezerele Cindrelului cu Cristina şi Adi Beleanu, Cristina Trancă. De aici încolo voi lua pauză (sau voi participa la relanti la competiţii) pentru că va urma X(iron)manul de la Oradea.

Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship – 9 mai – s-a ţinut anul acesta la Târgu-Mureş. Am plecat cu întreaga familie şi cu prietenii noştri Ovidiu şi Andy Ciobanu, cu care de obicei mergem când e o competiţie la Târgu-Mureş. Am mai spus şi altă dată că ne place acolo Platoul Corneşti, competiţiile care se ţin acolo. În general se fac probe şi pentru copii, aşa că nimeni nu se plictiseşte. N-a fost excepţie nici acum, copiii având o probă de alergare în ziua următoare în cadrul concursului Memorialul Szasz Albert.

From Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship

Văd că deja competiţiile sunt cam pe zone şi suprapuse. Eu n-am putut merge la duatlonul (tot campionat naţional) de la Bucureşti pentru că e prea departe şi tot aşa n-au venit mulţi de acolo la acest duatlon. În fine, se vede după rezultate cine a participat, într-un weekend unde au fost de asemenea încă două competiţii tari: EcoMarathon la trail şi Prima Evadare la MTB.

From Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship
From Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship
From Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship

Pentru mine a fost şi o testare de echipament de triatlon, şi o testare comparativă cu concurenţi care ştiu cât sunt de buni: Vaum Waldemar, Szikszai Bruno, Robike, Horvath Arpad. Nu toţi am concurat împreună – eu am participat la amatori, alţii la elite, dar traseul şi probele au fost aceleaşi.

From Transilvania Cross Duathlon Balcan and Romanian National Championship

Rezultatul meu: locul 2 la categorie după Vaum la 2 minute, 9 la general amatori.

Memorialul Szasz Albert s-a ţinut ziua următoare pe un traseu de trail pe care se antrenează regulat târgu-mureşenii. Pentru că nu-i decât vreo 12km, evident că am participat. A fost foarte multă lume, e un obicei ca lumea să vină la iarbă verde în weekenduri, iar cu această ocazie să participe la competiţii mai uşoare şi pentru socializare. Pe lângă proba de cros la care s-au strâns mai mult de 100 participanţi, veniţi şi din alte oraşe, au fost şi probe pentru copii – până la 2km, plus o probă chiar de fun, fără cronometrare, fără înscriere, pentru toată lumea. La copii chiar a fost luptă, venind şi din alte părţi de la şcoli sportive. A fost rândul copiilor mei să-şi încerce forţele, a lui Andy, a Daianei. Daiana şi Andy au fost foarte buni, Daiana terminând chiar prima la general.

Eu am încheiat iar pe locul 2 la categorie, 13 la general, după o luptă strânsă (un finish ca la fotografie) cu un antrenor de atletism din … Deda! Da, uitaţi-vă pe hartă să vedeţi unde e Deda. Da, a venit cu copii de la şcoala sportivă din Deda care i-au făcut o galerie imensă 🙂

La Crosul de Noapte de la Cluj am participat pentru prima dată. E faină atmosfera în Parcul Mare, multă lume cunoscută, am mai fost şi altă dată dar nu ca şi concurent. Acum am participat pentru că dorea foarte mult Diana să nu lipsească la proba de 4km. Aşa că am venit de la serviciu (dimineaţa oricum alergasem mai încetişor 10km) şi am luat startul la 10km. N-a fost rău, în parametri, dar fără să excelez: locul 15 la general, 42min37sec, pace de 4min12/km. Nu-i un traseu de record la viteză, fiind destul de multe curbe strânse.

From Crosul de noapte – primavara 2015

Micul Biciclist şi siguranţa lui s-a ţinut acum la Şcoala de agenţi de poliţie Septimiu Mureşan. A fost o probă pentru copii de slalom printre cauciucuri . Andreea a încheiat prima la categoria ei (fiind singura 🙂 ), iar Tudor pe lângă podium, unul din locurile 4-6, dar cu un timp mai bun ca Andreea. La categoria lui e mare concurenţă. Am făcut câteva poze, le-am postat pe FB.

From Micul biciclist si siguranta lui
From Micul biciclist si siguranta lui
From Micul biciclist si siguranta lui
From Micul biciclist si siguranta lui
From Micul biciclist si siguranta lui

Să ne vedem cu bine!

Sep 112012
 
Un pic de timp liber … sa scriu.

In ordine cronologica, mai intai despre Etapa 4 de MTB organizata de Clujul Pedaleaza – intitulata “TVR Cluj”, din motive lesne de inteles: partenerul principal media a fost TVR Cluj, au fost si la faţa locului vedete ale postului, s-a si filmat si sunt cateva materiale disponibile.

poze mai multe pe picasa

De aceasta data concursul a avut loc la izvorul Elisabeta, un traseu frumos ca de obicei si cu multe provocari la avansati si experti. Eu n-am avut curajul sa cobor pe o portiune abrupta, mi s-a parut prea lunga coborarea si n-am riscat, asa ca am folosit cu incredere chicken line-ul, chiar daca am pierdut cam 10-15 sec de tur.
– din ce a aparut pe TVR Cluj:

Am participat ca de obicei cu intreaga familie, fiecare la proba lui, plus proba family in componenta clasica acum: eu cu cel mic – Tudor, iar soţia cu Andreea.
N-am fost pe podium la family, am avut unele probleme pe parcurs, dezechilibrari, in care am pierdut secunde pretioase, dupa ce se parea ca un loc pe podium era facil. Proba family e practic un duatlon pentru parinti, iar de aceasta data, ca sa dea sanse mai mari si parintilor de sex feminin, s-a facut alergarea mult mai scurta. Foarte bine, scopul alergarii de fapt e departajarea la start, sa nu fie inghesuiala, nu este o proba in sine. Asa lupta a fost mult mai intensa, diferentele de timp la finish au fost de secunde si chiar mai putin. Bravo pentru familiile participante, ne vedem la urmatoarea provocare Clujul Pedaleaza!
In schimb, la probele pe categorii am avut mai mult succes, Tudor a reusit sa ocupe locul 3, pe acelasi traseu, de aceasta data a stiut cum sa abordeze lupta. Diana a terminat pe locul 1 la intelepte, iar eu pe un onorant loc 10 la avansati, in faţa unor prieteni care-n mod obisnuit sunt mai buni si la mare lupta cu Sorin Simu in faţa căruia am pierdut datorita chicken line-ului.

Cum deja mi s-a facut dor de o schimbare, mi-am pus in plan sa particip si la alt tip de competitii care sa nu implice MTB-ul.
Prima la indemana a fost tot la Cluj, tot organizata de Clujul Pedaleaza – Duatlonul Firmelor si al cluburilor “Profitabil”. S-a ţinut in centrul istoric al Clujului, in care mai mereu in weekenduri se ţin evenimente. Am participat din partea TVR Cluj atât individual – 2km alergare + 5km ciclism + 2km alergare, cât şi la echipe 4km alergare + 10km ciclism + 4km alergare, unde am făcut partea de alergare.
Desi ma bazam mai mult pe o clasare buna la individual, am reusit performanta sa fac 5 ture la bicicleta in loc de 4 cât trebuia şi astfel să ies din lupta pentru podium şi să ma clasez pe locul 10: se modificase numarul de ture iniţial şi n-am fost singurul care n-a auzit de “reducerea” la bicicletă. Îi mulţumesc colegului meu Robi pentru cursiera împrumutată, am fost clar mai rapid aşa.
La proba pe firme în schimb am reuşit un loc trei împreuna cu Cosmin care s-a luptat la maxim la proba de bicicletă. Îi multumesc pentru reprezentare – de la noi de la TVR nu găsisem partener disponibil.

mai multe poze pe picasa

A urmat in data de 8 septembrie Triatlonul de la Medias – înot în lacul Ighiş. N-am vrut să ratez ultima ocazie din acest an de a participa la un triatlon, la o distanţă rezonabilă faţă de casă. A fost prima ediţie de triatlon organizată de Ciclomed Medias, cel care se ocupa si de organizarea clasicului maraton de MTB. Puteti gasi amanunte despre participarile mele la Maratonul Medieval Medias pe blog.
Am încheiat pe locul 9 din 16 la categorie şi pe locul 34 din 58 la general, fără să pun la socoteala DNF.  

N-am mai fost la un triatlon de 2 ani, de la Reci, fiind mai mult axat pe competitiile de MTB. Nici n-am timp sa ma antrenez la înot, şi acum m-am bazat tot pe stilul meu bras, unde şi aşa neantrenat de mai bine de o luna tot am incheiat aproximativ 1,5km in 35 minute … n-am fost ultimul, am avut 10 persoane dupa mine. Tot îmi propun să exersez craul, dar …
Ca sa spun o progresie – am fost pe locul 47 dupa inot, al 36-lea la bicicleta si locul 39 în clasament după bicicletă, al 29-lea la alergare şi locul 34 final.
Aici este linkul la clasament, dupa mai multe criterii.
Am pierdut cel puţin 2 minute în plus la schimbul înot-bicicletă datorită tricoului care s-a rulat pe mine (fiind ud), dacă particip mai des la triatloane o sa-mi iau şi eu un costum de triatlon. Un alt impediment – traseul vălurit de la ciclism implica la fiecare tură (din 5) o urcare mai puternică de aproximativ 300m pe care eram nevoit s-o fac în picioare – schimbătorul faţă la cursieră nu funcţiona. Am fost tot cu bicicleta colegului meu, mulţumesc pentru ea, aveam şi opţiunea MTB-ului cu cauciucuri de şosea şi poate ca efort eram mai câştigat cu cel din urmă.
În sfârşit, cel mai important este că m-am simţit bine, că mi-am adus aminte că există şi triatlonul, în fond primele concursuri din viaţa mea (nu le pun pe cele de şah) la care am participat au fost triatloanele, pe vremea când nu existau MTB-urile.
Felicitări organizatorilor că au reuşit să facă un triatlon la Mediaş, că noi la Cluj nu suntem în stare! Sunt la prima ediţie de triatlon, aşa că minusurile trebuie înţelese cu atât mai mult cu cât au fost conştienţi de ele şi la şedinţa tehnică ne-au vorbit de ele.
Cum am stat cu maşina la malul lacului, înnoptând acolo, am apucat să testez apa în seara precedentă, să parcug cu MTB-ul traseul de alergare (ciclabil 100%), dar n-am apucat să parcurg traseul de bicicletă cu cursiera că poate renunţam la ea.
Aşa că lucruri de îmbunătăţit (normal că spun ce mă avantajează 🙂 ):
– să renunţe la şosea şi să facă probă offroad (nu pe acelaşi traseu ca alergarea), cu MTB (ştiu că triatloniştii clasici nu-s de acord, mai ales că au investit in biciclete)
– să găsească o soluţie de catering, acolo nefiind nici o posibilitate să mănânci ceva, ideal şi cu o seară înainte
– pachetele de înscriere să poată fi luate şi de la faţa locului.

mai multe poze pe picasa
lacul Ighiş
la domiciliu
în aşteptarea premierii
şefii la categoria mea
tombolă norocoasă
împachetarea de drum: acasă sau la maraton Tuşnad?
ordin de sus: ACASĂ!!!

Să ne vedem cu bine, cel mai probabil la Maros Maraton din 30 septembrie. Am fost în recunoaştere traseu race (50km), să văd mai ales porţiunea de coborâre de la Paltinu pe care n-am mai fost (la tura lungă nu este “în program”). Ce pot să spun despre traseu: uscat, plin de praf, s-a pus şi pietriş probabil în vederea asfaltării şi trebuia să am grijă să nu pierd aderenţa pe urcări (am fost cu Race King). E unul din cele mai solicitante trasee la race, cu urcări lungi şi grele. La sfarşit iar am reuşit să mă rătăcesc de la traseu, nefiind atent la gps, dar în concurs va fi altfel.

Dec 052011
 
Au trecut vremurile alea si nu am de ales: hotarasc cu bucurie varianta a doua. Grea combinatie, dar reusita. Noroc ca nu trebuie sa fac toate singur, am si familia alaturi.

Nu mai joc eu demult sah, dar ceva urme au ramas si incerc sa vad daca nu le pot lasa ceva si copiilor. Momentan cu Andreea ma lupt eu, desi nu-i prea entuziasmata. In weekend a fost editia a X-a a Cupei Juniorul la sah, moment in care am incercat sa-mi incununez efortul meu – e drept sporadic – de a o stimula pe fetita macar sa scrie o partida, ca sa stiu ce joaca. Si a rezultat in sfarsit ceva inteligibil – la a treia parcurgere.

primul pas important (constientizat) in sah

Nici nu mai conteaza cum joaca, acum e linia 0. N-a fost ultima, dar meritul nu-i numai al ei :). Bravo ei si poate pe viitor ma va impinge ea sa reincep sahul.

la premiere – toti primesc diplome pentru ca merita

In timp ce ea isi disputa sambata primele runde, eu ma deplasam la Targu-Mures la Duathlon Challenge. Ma insotesc prieteni de la Clujul Pedaleaza, unii dintre ei voluntari, altii participanti (copii si adulti) si altii … cu cipurile de cronometrare. Nu-l aduc si pe Tudor al meu, ca ziua oricum e prea plina pentru noi: pe langa concursul de sah al fetitei, sarbatorim si onomastica sotiei … zburand fiecare in toate zarile. In sfarsit, doream sa particip activ la o initiativa laudabila: inscrierea consta in donarea unei jucarii copiilor orfani.

jucariile donate de concurenti orfanilor – “taxa” de inscriere
linkul la pozele organizatorilor

Nu cred ca are rost sa va spun ce implica o organizare de concurs in aer liber, cu copii, adulti si stafete in program, plus ca au fost si doua probe pe trasee diferite – evident – alergare si ciclism. Daca la toate acestea adaugi si efortul financiar, nu ai cum sa nu apreciezi evenimentul, organizatorii si … concurentii.
Vremea a tinut cu noi si chiar daca a fost frig, polei pe drum, in padurea Cornesti – gazda vesnica a concursurilor din Targu-Mures – au fost conditii ideale: a fost uscat dar nu s-a ridicat colbul potecilor la trecerea noastra.

startul la elite

Felicitari copiilor Andy, Radu si Tudor (mai mare, nu al meu) pentru rezultate si-i multumesc lui Ovidiu pentru ajutorul la schimbul de echipament si incurajari. De fapt incurajari am primit de la multa lume, au fost destui spectatori acolo. Chiar m-am gandit ca, date fiind conditiile si iarna aproape, daca vad oameni alergand sau facand diverse alte activitati sau cu copiii prin parc, atunci targu-muresenii chiar au “apucaturi” mai moderne, “vestice” – ca noi asa ne imaginam vestul – acesta ne este telul si calea. Si, spre cinstea lor, sunt un reper pozitiv real, nu legende despre vest.

copiii care au concurat – bravo lor

Ca si competitor nu am multe de povestit. N-am avut prea multa vreme la dispozitie, e drept ca mi-am permis sa stau la un ceai si sa mananc la un local primitor de acolo. Mi-am pus pana la urma pedale normale la bicicleta, ca sa nu pierd timpul cu schimbul de incaltaminte, dar la cat de bun performer sunt cred ca eram mai castigat ca la bicicleta sa am spd-uri – prea imi alunecau papucii de alergare pe pedale si nu puteam forta pe urcari. In sfarsit, asa cum zice multa lume care oricum stie ca nu ajunge pe podium – daca tot am venit ma inscriu la elite, macar sa simt efortul. Am avut  deci de ales intre proba hobby: 1,8km alergare + 4×2,4km MTB (traseu prin padure) + 1,8km alergare (distante aproximative) si cea elite: 2×1,8km alergare + 6×2,4km MTB + 1,8km alergare.

Stiu ca nu par distante lungi nici la alergare, nici la bicicleta, dar foarte mult conteaza cum le parcurgi. Cum n-am mai alergat consistent de mult, preferand in locul mersului la medic un repaus prelungit la genunchi, am inceput temator alergarea si nu mi-am deschis pasii nici dupa ce m-am simtit incalzit: am alergat ca la armata, cand nu stii pana cand si unde trebuie sa ajungi. M-am bucurat ca am reusit sa depasesc si eu pe cate cineva, dar cei buni (majoritatea) erau nevazuti. La bicicleta m-am comportat mai bine, n-am fost asa surclasat. Pana cand am terminat tura a 5-a – penultima, am fost “outlapped” doar de vreo 4 persoane: Sarosi – care in momentul cand m-a depasit Logigan era cred ca la kilometri distanta – si uitasem de cand trecuse, Robike si inca cineva – care a si cazut in fatza mea la inceputul turei 5 (6 pentru el). Tura de alergare din final a fost fara istoric, nu simteam nevoia de acomodare de dupa proba de ciclism a unui triatlon obisnuit, dar nici nu puteam alerga repede.
Locul nu mi-l stiu inca, nu s-au afisat rezultatele, dar poate e mai bine asa: n-am fost ultimul, dar nici daca eram ultimul nu era o rusine – la elite vin concurenti buni.
Completare: Am fost locul 13 din 18 la elite, cu timpul de 1h30min07sec. Intr-adevar la alergare m-am zbatut sa scap de ultimul loc si am reusit, iar la bicicleta am fost binisor. In rest, vesnicul regret al looserilor: daca participam la hobby aveam sanse la podium. Acum linkul la rezultate.
Poze nu am decat la masa de final – fara sa stiu mi-am pus “fatza de masa” pe butoiul de locul I – podiumul a fost facut din butoaie.

pentru cei mai buni butoaiele se folosesc la cu totul altceva
butoaiele ajung la cine merita

Interesant duatlonul – primul la care particip. Bravo organizatorilor! Parerea mea e ca venea mult mai multa lume daca era reclama mai mare si nu se speriau asa de vreme. Cu totii totusi se pare ca am fost 130 – binisor. Nu mai luati in calcul atata vremea, ca va spun eu: cu cat trece timpul, cu atat va fi mai rau, ca e vara, ca e iarna. Nu mai intineriti! 🙂

Dupa ziua de sambata, incheiata cu un tort de “La multi ani” din partea familiei Clujul Pedaleaza pentru sotia mea, a urmat o duminica si mai deosebita. Dimineata – rundele de final al fetitei. Dupa-masa la ora 16 – o intalnire intre Mosi pentru care ne-am pregatit din timp: CicloMosul de la Cluj.

La initiativa lui Levi, dupa obtinerea de aprobari si tot tacamul, ne-am strans in Piata Unirii o multime de Mosi, Craciunite, Mosuleti. Fiecare avea in dotare o bicicleta (ca zapada ioc) si echipamentul clasic: caciuli, haine, iar unii – mai nordici – coarne si coame ciudate. Am venit si eu cu familia, dornici sa impartim bomboane si voie buna. Mi-am pregatit si ceva colinzi in mp3-player, dar la ce difuzoare aveam cred ca auzeam numai eu.

am fost 61

Super-entuziasti copiii! Sa-i fi vazut cum imparteau bomboane ca Mosi uneori la copii mai mari ca ei! S-a simtit atmosfera de sarbatoare la Cluj si eu sper ca s-au bucurat si trecatorii. Multumesc media pentru articole, poze si filmari.
Un link, unde am aparut si eu cu cateva cuvinte: Ziua de Cluj.
Mai adaug cateva poze:

la final

Traseul parcurs: Piata Unirii – Dorobantilor – patinoarul de la Iulius Mall (unde nu putea lipsi episodul peticirii unei camere) – inapoi pe Aurel Vlaicu in Piata Unirii.
Am aparut si la stiri pe TVR3, le multumesc pentru prezenta celor de la TVR Cluj:

Seara s-a incheiat cu un ceai cald pentru copii, un vin cald sau o bere pentru mosii mai batrani.
Promitem sa revenim inainte de Craciun! Sa inceapa sarbatorile!