Cateva informatii despre … noi, pe scurt, voi reveni cu amanunte:
– la family am participat cu doua echipe: Zânele şi Gladiatorii; cred că am luat locul 3 cu echipa Gladiatorii
– la copii, fetiţa a luat locul 4, la băieţi … undeva în prima jumătate
– la avansaţi am concurat pentru că am vârsta înţelepţilor dar n-am înţelepciunea lor :), sper că am terminat în primii 20
– la înţelepte Diana a terminat pe locul 1, eu n-am mai participat la modul “demo” pentru că i-am împrumutat bicicleta mea – a ei avea pană.
 |
| mulţumim pentru poze lui Ovidiu |
 |
| numărul de la family, la zâne mai trebuie să fac ordine să-l găsesc |
Pe larg:
Prima etapă din acest an a Clujul Pedalează… 25 martie. Foarte multă lume. Se vede treaba că abia ieşiţi din iarnă toţi suntem dornici de mişcare şi soare. Dacă la înscrierile online sâmbătă au fost cam 250 de concurenţi, fără să punem la socoteală familiile, duminică s-au depăşit toate aşteptările: în total au fost peste 400 concurenţi înscrişi la toate categoriile, un număr care a cam dat peste cap orele de start la probe. E bine că a fost aşa multă lume, sper să vină şi mai mulţi în continuare, iar organizatorii vor trebui să ţină cont şi de această ipoteză. În orice caz trebuie descurajată mai pregnant înscrierea la faţa locului şi sunt metode în acest sens: pachetul de înscriere mai “slab dotat” – de exemplu la maratonul Medias cei care nu se înscriu online nu primesc buff (de fapt buff primesc numai primii să zicem 100 înscrişi), suma mai mare la înscriere inclusiv la copii, rând separat la înscriere pentru cei care se înscriu online pentru că ei în principiu au făcut un efort suplimentar şi merită să stea mai puţin la coadă, se poate stabili o limită de timp la înscriere sau un număr maxim de înscrişi la faţa locului etc.
În sfârşit e evident că o parte din tergiversări s-au datorat lipsei de cipuri la numerele de copii, iar acest lucru a fost urmare a faptului că a trebuit să se asigure numere cu cip la toţi adulţii, mare parte înscrişi la faţa locului.
 |
| startul la începători |
Sper să vină tot aşa de multă lume la „Maratonul Făgetului” din 29 aprilie, cu startul în Polus. Probele nu sunt duse la extrem, sunt de 30km şi de 70km, iar regimul de “functionare” nu e aşa de alert ca la un concurs de tip XC din seria Clujul Pedalează. Distanţa de 30km de exemplu e cam cât au avut de parcurs experţii la Etapa I Napolact, dar fără porţiuni aşa de tehnice şi căzături spectaculoase.
 |
| Diana pe traseu, la urcarea cea mai abruptă – la proba înţelepte |
De menţionat că, pe modelul “Triada MTB” care cuprinde probe de maraton la Târgovişte, Braşov şi Geiger-ul din Sibiu, organizatorii de maratoane din partea de nord-vest a Transilvaniei au creat “Transylvania MTB Trophy”, competitie ce cuprinde “Maratonul Fagetului” la Cluj, “Primăvara pe două roţi” Târgu-Mures, “Michelin” Zalau şi competiţia din Maramureş.
Va fi evident premiere şi la general după cele 4 competiţii, iar cei care se înscriu la toate cele patru beneficiază de reduceri la taxa de înscriere.
 |
| după linia de start |
 |
| şi TVR Cluj a fost prezent … în mai multe moduri |
Că tot am pomenit de Napolact, mă bucur că sunt firme în Cluj care sprijină astfel de competiţii. Mie mi-a prins bine ce am primit, mai ales că nu eram pregătit să stau toată ziua la concurs. Dacă numai competitori au fost peste 400, dacă mai punem şi aparţinătorii eu cred că au fost peste 1000 de oameni la această competiţie. Cred de asemenea că deja la competiţiile de MTB publicul se apropie de cifra prezenţelor pe stadioanele de fotbal şi nu-s “mâncători de seminţe”. Eu mă duc şi la competiţiile de şah (încă nu particip ca şi concurent dar e chestiune de timp) cu copiii şi mă bucur când văd că şi acestea capătă amploare cel puţin în Cluj şi unul dintre sponsori este tot o firmă de lactate.
Chiar dacă au fost întârzieri, sper că premierile au fost corecte (chiar dacă nu din prima) şi lumea a ajuns pe podium după merit. În fond concurenţii se cunosc în mare parte, mai ales la nivel de vârf pe categorii, şi fiecare ştie cam pe unde îi este locul. Să fie fairplay măcar la sportul de amatori, să nu se înscrie concurenţi la categorii la care nu aparţin – valabil şi la copii. Clasamentele încă nu-s definitive şi văd că încă se lucrează la ele.
Eu îi felicit pe organizatori, mai ales că-s de-ai mei, ştiu că le-a fost greu, sper să le sară mai mulţi voluntari în ajutor şi de data următoare (începând cu Maratonul Făgetului) sunt convins că nu vor mai fi astfel de probleme. Pentru omul de rând, unde mă număr şi pe mine, nu sunt multe lucruri importante: e evident că nu ajung pe podium, sper ca la sfârşitul anului să fiu în primii zece la categorie (dacă lipsesc la câte o competiţie “greii” categoriei), deci ce contează sunt competiţia cu mine însumi, cu concurenţii “din zona mea de atingere”, rezultatele comparative cu alţi ani (mai ales că poate am şi investit bani în bicicletă mai bună) – aştept şi eu cu nerăbdare să afişeze pe site şi rezultatele din anul trecut mai ales că traseele sunt cam prin aceleaşi zone, pozele… pe scurt sănătatea, bucuria de a fi printre prieteni cu aceleaşi preocupări şi … pentru mine cel puţin, ce fac copiii şi soţia. Doar ei au şanse mai mari de “performanţă” – pun în ghilimele deoarece sunt totuşi competiţii pentru amatori, iar eu în cadrul echipei sunt, aşa cum am mai spus, cărătorul de bidoane din ciclism, cel se sacrifică pentru cei mai buni, inclusiv prin împrumutarea bicicletei de data aceasta soţiei.
Acum, despre echipa noastră de Zâne şi Gladiatori. Aşa ne-am grupat la proba family, băieţii pe o parte şi fetele pe alta. La ultima etapă a fost o combinaţie bună, reuşind să ajung cu Tudor pe locul 2, deşi el e mezinul. Au fost se pare 20 de familii înscrise, cele mai multe fiind înscrise la faţa locului. Deja s-a încetăţenit fuga adulţilor la start (un fel de duatlon), unde am avut ceva probleme şi din cauza încălţărilor – era mai bine să nu fiu cu SPD-uri.
Dar finalul contează, iar spre finish am recuperat puternic şi împingându-l pe Tudor cred (încă nu sunt sigur până nu văd rezultatele oficiale) că am terminat pe locul 3. Nu ştiu pe la cine a văzut şi nu recomand, imediat la linia de finish a pus frână de era să-l zbor de pe bicicletă, probabil dorind să facă vreun giumbuşluc. Urmarea: n-am putut evita căderea lui. Mergeţi fraţilor şi nu vă opriţi la finish, priviţi ce fac cei mai buni şi nu uitaţi că nu sunteţi la şosea să ridicaţi mâinile, să faceţi piruete etc iar după finish, la câţiva metri, fără să încurcaţi… Bravo Tudor şi bravo Zânelor! Bravo la toate familiile şi să ne vedem pe dealuri în drumeţii cu sau fără biciclete!
 |
| finish la family; dacă locurile 1 şi 2 au fost clare, locul 3 a fost disputat |
 |
După familii a fost rândul copiilor. În criză de timp, nu s-au mai putut face serii eliminatorii, s-a lungit traseul, iar copiii au fugit până la biciclete ca şi adulţii la family. Nu-i rea metoda şi poate a fost mai corect aşa. Evident, n-a fost uşor mai ales pentru cei mai mici. La ai mei le-am făcut instructajul de acasă: amândoi sunteţi la limita inferioară a categoriei anul acesta, aşa că medaliile sunt cam vis. O şansă mai mare are totuşi Andreea, că la fete nu-i aşa mare concurenţa. Au fost cam 27 copii la 6-8 ani, Tudor a terminat pe locul 10, iar la fete 9-11 ani Andreea aproape a ajuns-o pe fetiţa de pe locul 3 (din 7 fetiţe), terminând la câteva secunde de ea. A pierdut mult şi irecuperabil pe coborârea de început, pornind pe urcare penultima. Eu sunt foarte mulţumit că au luptat şi n-au clacat. Doar sunt gladiatori şi zâne!
 |
| pe traseu la avansaţi, mulţumesc pentru poze |
A urmat proba mea, la avansaţi. M-am străduit, am luptat, mai mult de locul 23-24 n-am putut obţine. Atâta pot, am mers bine. Traseul era de viteză, de forţă, nu au fost multe ture, iar în privinţa asta e traseul care ma dezavantajează cel mai mult din seria Clujul Pedalează. M-a tot răscolit gândul să particip şi la înţelepţi, măcar la modul “demo”, dar ceea ce m-a ajutat să renunţ a fost pana la bicicleta Dianei care trebuia să participe la înţelepte. N-am avut timpul necesar înlocuirii camerei şi … i-am împrumutat bicicleta mea, chiar dacă n-am avut timp nici să-i schimb SPD-urile.
 |
| premiere înţelepte, Diana pe locul 1 |
 |
| ultimii metri la începători şi înţelepţi |
Diana a fost înţeleaptă cu adevărat, a câştigat. Prima dată la o competiţie de MTB! Evident n-a lipsit la premiere, desi a stat cu copiii până pe la ora 20. A fost vreme frumoasă şi copiii s-au simţit bine, n-au comentat. În sfârşit am şi eu un suport ok pentru reparat bicicleta (premiul ei), că până acum n-am fost în stare să-mi cumpăr unul.
Felicitări la toţi participanţii! Ne vedem la maratonul de MTB, poate înainte la cel de alergare!
Şi acum câteva poze, din păcate am greşit timpul de expunere – şi rachetele în zbor ar fi “îngheţat” în pozele mele. Poate totuşi sunt oameni care să se bucure de ele şi vor apărea şi altele mai bine realizate.
Pe youtube am pus de asemenea câteva secvenţe, filmate cu un handycam:
