A fost Cupa Vlădeasa MTB şi nu Maraton Piatra Craiului până la urmă. M-am orientat rapid în urma anunţului de amânare MPC din cauza vremii şi a zăpezii. Mă aşteptam, mai ales după ce joi dimineaţa apăruse în regulament o “mică” schimbare la secţiunea echipament – tot ce era cu “sau” devenise un “şi” obligatoriu. Ce să-i faci, noi ca noi, că suntem antrenaţi şi mergem să ne arătăm muşchii, dar le plângeam de milă la voluntarii de pe traseu care trebuiau să stea poate şi-n ceaţă pe munte ore întregi. Ce să mai spun de marcaje – cred că trebuiau regândite pentru condiţii de iarnă – atât mai trebuia să se rătăcească cineva şi să mai facă urme şi pentru alţii mai puţin atenţi care merg ca oile! Cum zice un clasic în viaţă – iarna nu-i ca vara – dacă o iei razna nu mai poţi sta la o şuetă la soare sunând alene la telefon când îţi aduci aminte că e totuşi concurs şi cineva răspunde pentru tine. Te lasă acumulatorul din cauza frigului, nu poţi da repere, îngheţi că doar nu eşti îmbrăcat să stai. După ce am transmis mai departe informaţia m-am apucat de reîmpachetare – treceam de la munţi de peste 2000m la munţi de numai 1800m :). De unde înainte mă pregătisem de schi de tură (pentru eventualitatea că amânarea MPC se făcea la faţa locului), acum trebuia să fiu mai optimist şi să mă aştept la zăpadă de doar câţiva cm şi ceva gheaţă. Mi-am adăugat la trackuri şi cel de la Vlădeasa şi am început să-mi fac planurile pentru concursul de MTB.
La start – multumesc Ella pentru poza – From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
Anul trecut n-a fost uşor la tura lungă, fiind peste o oră de push-bike pentru mine, terminând în 5h13min. Acum mă consideram mai antrenat, dar condiţiile de pe traseu şi îmbrăcămintea mai groasă au fost noi provocări. M-am uitat şi la concurenţii de la categorie – i-am remarcat în primul rând pe Joe Torok şi Mihai Gherman – despre care ştiam că sunt în formă, fiind pe podium la categoria Race de la Maratonul Gilăului cu câteva săptămâni înainte. Amândoi sunt peste 50 de ani! Bănuiam că va fi comasare de categorii, nefiind aşa multă lume prezentă la competiţie tot din cauza vremii, aşa că de data aceasta m-am străduit să le memorez “tricourile”.
La start s-au prezentat şi concurenţi de elită, lupta la ei (mai toţi fiind la categoria 30-39 ani) anunţându-se aprigă: Wouter Cleppe, Marton Blazso, Kelemen Arpad, Miron Elisei, Lucian Logigan, Attila Madaras. În fine, cu cele câteva fixuri în minte, pornim la drum. Eram blindat cu gps-uri – bătrânul meu Etrex Vista HCX pus pe modul hartă şi un 405CX pentru indicaţiile de timp şi distanţă. Deşi mi-aş fi dorit să pornesc mai tare, mi-am intrat cam greu în ritm. Practic prima urcare am făcut-o la mică distanţă de Meli – foarte mult a progresat ea anul acesta! Şi la Gilău n-a fost departe de mine. Acum a terminat pe locul 2 la fete – cred că şi ea s-a rătăcit la tura scurtă. Bravo şi Ellei că a câştigat! Am pierdut faţă de anul trecut 4 minute pe tronsonul start – PA1 – 15km. La km10 am observat că-mi căzuse etrexul – iar uitasem să mă asigur că-l fixasem bine pe suport. Nu m-am mai intors, gândindu-mă că ori îl găseşte vreun concurent, ori am vreme după concurs să-l caut pe îndelete. Acum trebuia să fiu mai atent la indicatoare şi pot spune că n-am avut probleme având confirmări la momentul oportun. M-am dus cât de tare am putut şi pe coborâri şi m-am bucurat când l-am prins din urmă pe Gherman la trecerea de apă dinainte de lac. N-a mai contat că m-am udat la picioare, acum singurele gânduri erau să reuşesc să mă ţin de el şi la urcarea de Vlădeasa să mă desprind şi să încerc să-l ajung pe Joe. Pe drumul din jurul lacului deja ne-am format un grup de 4 persoane, ceea ce mi-a dat speranţe că reduc din handicapul faţă de Joe.
Vladeasa MTB – diferenta de traseu 2013 vs 2012: 5,7km drum de forestier fatza de 4,2km pasune; cu galben e traseul 2013; 3min in plus am facut pe aceasta portiune in 2013 – From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
La PA2, pe intrarea de urcare la Vlădeasa noi eram de pe la locul 14 în jos. A fost o mică modificare de traseu faţă de anul trecut, lungind traseul dar făcându-l mai accesibil. Din păcate terenul mai moale la început s-a transformat în combinaţii de gheaţă, zăpadă şi făgaşe de apă şi astfel iar am început push-bike-ul. Iar 3 minute pierdute pe prelungirea de traseu şi încă un minut pe urcarea comună cu anul trecut. Totuşi am reuşit să ajung pe cineva în şaua de pe Vlădeasa şi să mă depărtez de el pe coborârea spre cabană. A urmat drumul cunoscut, dar noroios. N-aveam pe nimeni în preajmă dar rămăsesem cu obsesia :). Într-un târziu am mai depăşit pe Călin din Arad, care era cam demotivat şi îngheţat. Numai bine că l-am băgat în priză spre binele amândurora. Că n-am avut câştig de cauză a fost mai puţin important, ce a contat e că urma să am ritm până la sfârşit şi poate… poate.
N-a fost să fie, am terminat în urma lui Joe, care a mers extraordinar şi am mai avut o surpriză: pe locul 1 la categorie a terminat Horvath Arpad, cu un timp foarte bun. Amândoi l-au depăşit pe Nicu Andreica, care e mai bun ca mine. Felicitări la toţi, n-a fost un traseu uşor! Eu am încheiat pe locul 3 la +40ani, cu 5h29min, şi pe locul 13 la general. Din păcate n-am avut vreme să mă bucur prea mult, am şi pornit în căutarea gps-ului. De la 15.30 (făcusem şi o pană pe când să plec) până la ora 19 am tot umblat, reuşind şi să o iau greşit la întoarcere tot uitându-mă pe jos. Am făcut cam 20km pe bicicletă şi 6km pe jos, aceştia adăugându-se celor 65km de concurs. N-am avut noroc cu căutatul şi-n plus am ratat şi premierea. Uitasem şi de Vali şi de mâncarea lui – încă un regret :)! Eram cam terminat de foame şi băusem apă din pârâu. Las’ că ne vedem noi la Cluj şi poate în contul legoului, ce-l mai am încă, primesc o specialitate.
From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
Pentru mine a fost un concurs fain care a compensat din plin maratonul din Piatra Craiului. Ştiu că la tura scurtă un “binevoitor” a modificat sensul unei săgeţi şi confirmările la o intersecţie, punând “în mod rătăcire” zeci de concurenţi. Ce să-i faci, mai greu pe la noi cu educaţia şi responsabilitatea. Să rămânem însă cu amintirile pozitive şi constructive, la care se adaugă timpul petrecut cu prietenii, cu cei cu aceleaşi pasiuni dinamice şi sănătoase şi nu în ultimul rând cu experienţa terminată cu bine. La mine poate o să spun curând “regele a murit, trăiască regele”, etrexul meu a sfârşit în mijlocul naturii pentru care a fost creat şi sper că dacă-i găsit să nu fie folosit pe post de cărămidă – pe mine m-a purtat pe la mai toate cursele lungi de MTB, iar de curând îl împrumutasem şi pentru un ultratrail de 105km.
multumesc Cristina Onet – la PA1 – From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
incepe coborarea spre cabana Vladeasa – From Cupa Vladeasa MTB 2013 |
Sa ne vedem la o noua ediţie, am să ataşez curând şi o poză photoshopată cu mine pe podium :).
am fost si eu acolo – From Cupa Vladeasa MTB 2013 |