Feb 162024
 

Odată cu evenimentul de geocache pe care l-am propus între activităţile CAR Cluj pentru data de 29 februarie 2024 (an bisect – adică de Leap Day), ca o activitate memorabilă peste ani, e momentul să mai detaliez despre ce înseamnă geocaching-ul, un articol orientat mai degrabă spre partea de explorare a locurilor noi şi cum se găsesc aceste cutiuţe misterioase.

Rămâne valabil ce am scris anterior:
Leap Day cu CAR
Despre evenimentul anterior din anul 2022, pe blogul unpicdetimpliber
Si pe subdomeniul sportulpentruamatori

In albumul atasat sunt prezentate trei cutiuţe, fiecare cu povestea ei, pentru exemplificare.
Prima este denumită Izvorul controversat, este vorba de izvorul Sfântul Ioan de lângă drumul Sf. Ioan. A doua este Vârful Peana şi a treia este Snowdrops, adică ghiocei.

Am pus şi câteva poze cu ecranul unui gps de drumeţie, Dakota 20 de la Garmin, care are şi el înglobată posibilitatea de încărcare a detaliilor unui geocache. Dacă şi dispozitivele Garmin şi-au îndreptat atenţia spre acest “joc” înseamnă că e căutat şi are mulţi utilizatori – în fapt sute de milioane de oameni. Incredibil, nu?

Se înţelege că locaţiile acestor cutiuţe sunt memorate pe servere, noi le vedem pe geocaching.com, e o întreagă “industrie” în spate, trebuie întreţinută, pe geocaching.com se pot face conturi de utilizator iar dacă vrei să ai câteva avantaje mai şi plăteşti. Dar în principiu e suficient doar să-ţi faci cont ca să ai acces la majoritatea cutiuţelor, să explorezi împrejurimile căutând cutiuţele, plasate în principiu de localnici pasionaţi de acest “sport”, care au şi obligaţia …morală să le întreţină.

Aşadar cineva plasează o cutiuţă într-un loc interesant, noi le căutăm şi logăm (scriem în jurnalul lor şi bifăm apoi şi pe site-ul mamă geocaching.com). Putem pune poze, scrie ceva, în principiu în jurnalul din cutiuţă scriem minimal data, porecla noastră şi mulţumim (TFTC înseamnă thanks for the cache). Dar cum află “proprietarii” cutiuţelor dacă se întâmplă ceva (de exemplu cutiuţa lipseşte, s-a deteriorat – a intrat apă în ea etc)? Bifaţi că n-aţi găsit-o sau descrieţi problema.
Nu intru în amănunte, ceea ce e de asemenea important de ştiut e că trebuie să fiţi discreţi, în fond multă lume nu ştie regulile de bază şi cutiuţele dispar etc. În mod normal când cineva găseşte obiectul altcuiva sau o uşă deschisă ar trebui să nu profite de ocazie să ia obiectul sau să intre în casă. Adică… bun-simţ.
Regulile de bază sunt că trebuie să plasaţi cutiuţa găsită exact unde a fost, în aceeaşi stare. Dacă luaţi ceva din ea trebuie să puneţi altceva în schimb. În principiu nu încap cine ştie ce obiecte în acele cutiuţe, pot fi monezi, jucării de genul celor din cutiile Kinder… Şi copiii, vă asigur, vor dori să ia ceva, aşa că fiţi pregătiţi dacă mergeţi cu ei.

Am mai ataşat şi o poză cu cele două cărţi scrise de “Bogo“, profesorul de istorie de la Colegiul “George Bariţiu” din Cluj. În ele sunt descrise obiective din oraşul Cluj, asta în cazul în care vi se pare amuzant jocul şi doriţi şi voi să aveţi cutiuţa voastră cu povestea ei, inspirându-vă din aceste cărţi. Şi aici ştiu că este o regulă, cutiuţele noi nu pot fi plasate la o distanţă mai mică de 160m de altele existente. Dar Clujul e mare, de exemplu despre Muzeul Etnografic al Transilvaniei n-am văzut scris nimic.

Dar gata cu poveştile, trecem la partea mai practică.

Căutarea cutiuţelor se poate face în două moduri principale: cu aplicaţii pe mobil sau cu dispozitiv gps (acel Dakota în cazul meu). Ca aplicaţii există fireşte cea oficială de la geocaching.com, dar eu folosesc c:geo. De ce? Pentru că sunt cutiuţe pe care aplicaţia oficială nu mă lasă să le accesez fără cont plătit. Sigur, sunt multe alte avantaje ale membrilor plătitori, mai importante. Dar… să trecem peste.

1. Căutarea cutiuţei. Voi exemplifica doar cu prima, Izvorul controversat. La celelalte voi puncta câteva observaţii şi despre descrierea lor.
Mai întâi ne uităm pe hartă la geocache-uri, să vedem care ne atrage, care ne provoacă. Unde am dori să mergem într-un oraş nou, necunoscut?
“Izvorul controversat” se poate spune că face parte dintr-o serie numită Izvoarele Clujului. Sunt o mulţime de izvoare lângă Cluj, puteţi merge să le găsiţi. Sunt convins că pe majoritatea nu le cunoaşteţi deşi sunteţi clujeni. Nu prea văd cum vă veţi descurca mai uşor decât folosind geocaching-ul.
Să vă spun un secret? Nici nu trebuie să găsiţi cutiuţele dacă nu sunteţi pasionaţi. Scopul principal poate fi doar să găsiţi acele obiective descrise şi să faceţi şi o excursie plăcută.

Să vedem ce scrie în descrierea izvorului, de ce este izvorul Sfântul Ion controversat? Doar o mulţime de oameni vin zilnic să ia apă în bidoane de 5 şi 10 litri de acolo cu maşinile!
Autorul ne spune că de la acel izvor s-au luat în timp numeroase probe de apă şi au fost analizate. Uneori au ieşit bune, alteori cu contaminări. Cineva s-a dus şi el cu o probă de apă pentru analiză, spunând că este de la noua lui fântână. A primit răspunsul că apa e bună. A recunoscut apoi că apa e de la acest izvor şi … brusc opinia expertului s-a răsucit cu 180 grade. De poveste e suficient, nu? 🙂

Am pus screenshot-uri cu modul de căutare folosind mobilul cu aplicaţia c:geo. Se poate folosi şi modul busolă. Când se ajunge la sub 5 metri deja intervine precizia localizării, atât cea înregistrată de dispozitivul autorului, cât şi a dispozitivului vostru. Erorile se adună… cazul cel mai defavorabil.
De la momentul “approach” deja trebui să intraţi în modul observare cu atenţie, ca la orientare. Dacă nu doriţi provocare prea mare puteţi să vă uitaţi la indiciile date de autor, la pozele din logurile anterioare. Bine, în mod normal cei care au fost pe acolo nu au voie să deconspire locul exact nici prin poze – o altă regulă de care trebuie să ţineţi seama. Adică n-aveţi voie să puneţi “spoilere”, să deconspiraţi amănunte. E normal, cutiuţele trebuie să-şi păstreze misterul şi pentru cei ce vin. Doar autorii, cei care au pus cutiuţele, au voie să pună spoilere, să pună indicaţii criptate şi să lase la latitudinea vizitatorilor opţiunea aceasta de ajutor.

2. Găsirea cutiuţei. Cazul fericit. Am pus poze cu ceea ce am scris. La Izvorul controversat am trecut TFTC Valentines Day (14 februarie). Cum? Aplicaţia m-a trimis cu logarea pe site-ul geocaching.com, adică unde e totul oficial. Apoi, după aproximativ un minut, am văzut actualizarea în care figurez că am fost pe acolo şi eu, emanitou. De ce mi-am ales această poreclă? Simplu de la Manitou. Manitou, echivalentul lui Zeus la amer-indieni. Nu de la furca de MTB Manitou, nu de la ce ştiu eu ce firmă de excavatoare. Şi “e” pentru că deja Manitou era luat de vreun înfumurat. Deci E Manitou. Eu sunt. 🙂
Veţi vedea ce am scris la celelalte două cutiuţe mai jos.
3. Felicitări! Aţi ajuns în locul dorit, poate aţi trecut prin ceva peripeţii, n-a fost uşor să găsiţi o parcare, poate descrierea accesibilităţii cutiuţei n-a fost prea corectă (da, în detalii vi se precizează şi dificultatea accesului). Aţi ajuns la un obiectiv pe care mulţi din zonă nu-l cunosc, puteţi da lecţii de geografie sau istorie. 🙂

Şi acum ce s-a întâmplat cu descoperirea celorlalte două geocache-uri, de la Peana şi cea din poiana cu ghiocei?

La Peana am trecut în log TFTC Alles ist in Ordnung. Se spunea despre punct că est ecel mai înalt vârf de lângă Cluj, că mai demult era o construcţie pe post de punct de observaţie asupra munţilor din jur, chiar depărtaţi, că se văd Făgăraşii. Eu mai adaug de exemplu că mai bună privelişte ar fi de pe dealul Micşului, aflat nu departe, sau de pe vârful Măgura. Dar acolo orice construcţie e foarte expusă la vânt. Am pus poză şi cu noul indicator de vârf, mai elegant, pus de prietenii de la clubul Rupicapra. Tot pe acolo trece traseul 1CC, denumit stilizat aşa, de fapt 100km în jurul Clujului, pentru drumeţie, alergare, MTB, pe modelul Budapesta. V-am surprins? Este şi site – CC100KK.ro

Dar ce este cu “Snowdrops“? A, aici scrie că cel mai bine de vizitat este în perioada 1-15 martie, sunt ghiocei. E vorba de o poiană, cu o cutiuţă “tiny”, uşor de ajuns la ea. E, aici nu sunt prea de acord, e pădure de-a dreptul şi nici prea uşor nu e de ajuns. Dar or fi beneficiat adminii vreo stare de bine şi de vreo superforţă. Cum e forţa dragostei! Cutiuţa, ce-i drept, e mică, cât două falange de la un deget. Am pus poză. Încape totuşi un jurnal rulat cu atenţie. Ce am scris? TFTC. The log is wet. I will return to put the box in a bag. Asta pe site, că în jurnal am trecut doar data şi porecla.

Pe la ultimele două geocache-uri am trecut în 15 februarie, în recunoaştere de traseu lung la un alt eveniment, dar de alergare, Concurs prietenesc Făget – alergare 17 -24 februarie 2024.

Vă aştept şi de Leap Day la geocaching, dar şi la concursul de alergare! 

Mar 042022
 

În data de 19 februarie am fost prezent la o activitate iniţiată de mine sub titulatura Geocaching, între joc, descoperire locuri noi şi iniţiere în orientare. Era o activitate gândită ca un liant între mai multe domenii sportive şi de petrecere a timpului liber în natură, cu dorinţa de a atrage împreună şi a se cunoaşte membrii clubului CAR filiala Cluj. Normal, cum nu-mi place să fac diferenţieri forţate, am publicat anunţul şi pe Sportul pentru amatori pentru alergători care nu sunt musai din club, subdomeniu în care eu mai anunţ amănunte despre alergările săptămânale de joi seara.

 

Ce am scris la activitatea planificată pe site-ul CAR:

—–
Cine nu-şi doreşte sa descopere o lume noua la câţiva paşi? Cine nu a fost captivat cândva de mistere? Cum e să te joci ca om mare, dar totodată să faci ceva interesant, util, să fii în natură? Cauţi o motivaţie dar vremea rea te descurajează? Mergi într-o altă ţară şi întrebi un localnic despre locurile mai ascunse iar după două-trei viraje mentale încerci să păstrezi doar privirea inteligentă şi rămâi doar cu câteva cuvinte cheie? O soluţie poate fi geocaching-ul.
Geocaching-ul este o activitate practicată încă din anul 2000 pe modelul găsirii unor cutiuţe “cache” la coordonate gps date. În general acestea sunt plasate în locuri deosebite, unele puţin cunoscute, la izvoare, puncte de belvedere… În cea mai mare parte aceste cutiuţe sunt plasate de localnici care ştiu bine zona, iar descrierile atasate sunt făcute să te atragă să le descoperi.
Consider că poate fi un prim pas în orientarea turistică şi sportivă care la rândul lor sunt esenţiale pentru supravieţuire sau pentru cei care doresc să participe la concursuri de aventură. Şi se poate practica şi-n echipă.

Linkuri utile:
geocaching.com – aici se poate crea un cont, este harta cu practic toate geocache-urile din lume
ce este geocaching – site-ul romanesc
tips&tricks
descrierea unui geocache pe care-l vom căuta
Harta care poate fi folosită este cea din colecţia Munţii Noştri – nr. 28 – Masivul Feleacu – mulţumesc lui Luşu!

>>Punct de întâlnire este parcarea de lângă restaurantul Roata – Făget, la ora 10.

>>Traseu
Traseul denumit de cei care au plasat cutiuţele (mobellino team) “dutch trail” este de aproximativ 6km de tip circuit, cu pornire de la poligonul de pe Valea Gârbăului. Vom încerca să găsim câteva cutiuţe pe parcurs.

>>Amănunte:
Traseu pe Alltrails.
Link descărcare şi aici.

Lista geocachuri din zona traseului – de citit amănunte dacă doriţi.
GC6FB7E – Faget Dutch Trail #3 – Border Stone
GC6FB86 – Faget Dutch Trail #4 – Thread Spring Junction
GC6FB8B – Faget Dutch Trail #5 – Red Triangle Trail
GC6FB9C – Faget Dutch Trail #6 – Devil Tree
GC6FB9V – Faget Dutch Trail #7 – Slamovits Hut
GC2KGN5 – Faget Dutch Trail #8 – Belvedere Brull
GC6FBA3 – Faget Dutch Trail #9 – Back to the Woods
GC6FBBF – Faget Dutch Trail #11 – Out of the Woods
GC2Q9FJ – Sacred Springs #7: Binder Well
GC3CK85 – Sacred Springs #12: Thread Spring
GC3D5VF – Sacred Springs #13: Hunter Spring

—–
Ce a rezultat, cum a fost?
Ca să rezum, cine s-a înscris pe site-ul CAR n-a venit, iar cine nu s-a înscris a venit!
Am fost patru persoane, în rândul cărora m-am bucurat că a fost pentru o vreme Zoli Bogya, un om cu multă experienţă şi în orientare.

Pentru că am folosit harta Munţii Noştri – Masivul Feleacu şi ca să aşteptăm eventualii întârziaţi în mod util, am început o discuţie pe marginea inscripţionărilor de pe hartă.
Aşa am ajuns să pomenesc despre:
– transpunerea globului pe un planiglob şi erorile care apar la reprezentare
– sistemul wgs84
– comparaţie între hărţile turistice (ca cea din Munţii Noştri) şi cele de orientare (aveam de la concursuri de orientare, din care am selectat una ce acoperea mai toată zona cu traseul nostru)
– cartea lui Ştefan Zweig – Magellan, cu marele descoperitor care a reuşit pentru prima dată să înconjoare cu corăbiile Pământul
– tipuri de busole (aveam 3 modele la mine – de amatori, profesională Silva şi militară cu vizor)
– sistemele gps, ca evoluţie, de la cel american la Glonass, Galileo
– despre sateliţii gps
– dispozitive gps ca şi cel de drumeţie (aveam Dakota 20), ceasuri multisport (aveam Forerunner 935), mobilele moderne, comparaţii, cu puncte slabe şi tari
– orientarea pe hartă cu busola, cu anumite principii de urmărit şi cu tratarea diferită a approach-ului de obiectiv (şi la geocaching se aplică)
A trecut urgent o jumătate de oră şi deja îngheţam în faţă la Roata, aşa că poveştile despre geocachuri, cum arată, ce conţin, principiile “jocului” ca să nu stricăm bucuria descoperirii pentru alţii, le-am spus din mers urcând pe Cruce Albastră. Da, de la început stabilisem că e mai uşor să urmăm potecile ştiute până ne apropiem de cutiuţe decât să o luăm direct “ca mistreţii”.

Trebuie spus de asemenea că n-am dorit să am surprize majore, aşa că în săptămânile precedente am tot fost să descopăr singur geocachurile, să văd starea lor etc, adică să nu mă fac de râs în faţa participanţilor şi să ştiu la ce să mă aştept.
În plus, ştiind că unele aveau cutiuţele deteriorate, am cumpărat cele necesare:
– alte cutiuţe de la menaj
– creioane pe care le-am tăiat să încapă şi le-am ascuţit cu ascuţitoarea
– mici blocnotesuri pentru a scrie vizitatorii în ele
– o pungă cu animăluţe ce se pot lipi şi pe pereţi, pe dosul cărora am scris “CAR geocaching event”, ca să le las amintire în cutiuţele puse

Din lista de 11 geocachuri noi, în excursia noastră în jurul Văii Cocinii, am atins 7. Au fost dintre cele cu probleme de mai multe tipuri, adică în mod deliberat am ţinut să trecem pe la acelea care erau mai interesante şi unde puteam face şi ceva util.

Rezumat despre geocachuri:
– practic noi am trecut pe la geocachurile de pe traseul “Dutch trail”, dar în zonă am mai atins pe cele cu tematica izvoarelor
– toate erau clasice, majoritatea fiind Small, dar a fost şi unul Tiny
– primul atins a fost “Border stone”, am pus un creion în el
– al doilea, “Thread Spring Junction”; ştiam că nu mai există, dispăruse, uitându-mă şi în istoria celor scrise de alţii pe geocaching.com; am pus o nouă cutiuţă cu cele necesare în locul unde evident trebuia să fie; trebuie spus că în general de întreţinerea acestor cutiuţe se ocupă cei care le-au plasat, care sunt avertizaţi pe mailuri, dar dacă trece multă vreme şi nu se întâmplă nimic atunci intervin alţii, scriind acest lucru; a fost unul dintre geocachurile la care am dorit să ajung

– al treilea, “Thread Spring”, adică izvorul firicel (cerna în maghiară); am vrut de asemenea să trecem pe la el, cutia lui era avariată şi am înlocuit-o; era şi un izvor bine întreţinut, cu loc de vatră foc şi adăpost în apropiere pe care e bine să le ştie drumeţii

– al patrulea, “Hunter Spring”; doar am pus un animăluţ în el; ca poveste, se spune că acolo era copacul cel mai vechi din Făget; izvorul nu are debit

– al cincilea, “Red Triangle Trail”; de două ori am fost singur pe la el şi nu-l găsisem, acum unul dintre noi l-a găsit; cu atât mai mult m-am bucurat cu cât nici alţii dinainte nu-l găsiseră; e la un copac aflat aproape de o intersecţie a traseului CA cu TR
– al şaselea, “Belvedere Brull”; era mai uşor de găsit şi atunci l-am vizitat din mers, după ce trecusem fără să căutăm cutiuţa de lângă casa Slamovics (căsuţa de lut); e la o zonă cu privelişte frumoasă asupra Văii Gârbaului

 

– ultimul obiectiv, pe care de asemenea eu nu-l găsisem, era “Binder Well”; acum, cu ajutoare, a fost cu succes căutarea şi am înlocuit cutiuţa tiny avariată; mai trebuie spus că izvorul se numeşte Binder după numele unui orientarist clujean, Ludovic Binder, preşedinte prin anii ’70 al Comisiei Judeţene de Turism-Alpinism

Am încheiat circuitul trecând pe la fostul poligon din Valea Gârbaului. Mi-a făcut plăcere să organizez excursia aceasta cu căutările de cutiuţe, simt că am făcut ceva util atât pentru cei care au fost cu mine cât şi pentru cei din lumea geocachului. Şi sper ca lumea să meargă şi la Atelierul de orientare cu gps-ul unde coordonator este prietenul meu Luşu. În fond, fără unele noţiuni minimale de orientare şi citire hărţi după drumeţiile pe munţi şi dealuri rămâi doar cu emoţiile … nelocalizate.