Mai intai “Cristos a inviat!”
Tocmai s-a incheiat o saptamana mai altfel pentru multa lume. N-a fost exceptie nici pentru mine.
la unul din interviurile mele: Eli – am si eu o poza in altfel de postura |
Daca despre portile deschise la TVR (care sunt deschise si-n restul anului, dar lumea e obisnuita sa vina numai invitata) – unde chiar au venit o multime de elevi in special (si voi pune cateva poze si un filmulet pentru cei de la Liceul de Informatica “Tiberiu Popoviciu”) si despre Campionatul National de sah unde am avut o reprezentanta – pe Andreea – voi scrie mai tarzior, in cele ce urmeaza voi scrie cate ceva despre Maros Bike XCO Cup. Cum nimic nu-i definitiv si nu fac faţă la atatea evenimente, voi pune un update cu data la inceputul textului.
Maros Bike XCO Cup a fost un eveniment de referinta pentru lumea MTB din Cluj macar prin prezenta internationala. Parti Andras (locul 46 in clasamentul UCI la MTB) din Ungaria a ocupat ca si anul trecut locul 1, de aceasta data a avut de luptat cel mai mult cu polonezul Marek Galinski (locul 43 in clasamentul UCI la MTB). E impresionanta pentru mine ca roman lista strainilor participanti si valoarea lor, plus ca pe unii îi si stiu deja, nefiind prima data la Cluj: Buruczki Szilard, Bojan Djurdjic, Blazso Marton. Pe cel din urma l-am vazut si la TVR Cluj, legat si de evenimentele Clujul Pedaleaza – inca o referinta ciclista pozitiva pentru Cluj.
Ce bine merge Barbara Benko! Incredibil! Pe bicicleta la urcarea aceea grea de dupa “hanged men”! Nu mai insist cu prezentarea lor, sper ca imaginile filmate sa vorbeasca de la sine.
Bravo romanilor, stiu ca la o asa concurenta e greu sa fii in faţă, Tudor Oprea a fost primul pe locul 11, Lucian Logigan a terminat pe 16…
Fiind asa multi profesionisti o las moale cu sfaturile, parerile etc. Mai bine scriu despre competitia mea … cu “ai mei” concurenti. Si asa am avut o interventie telefonica … televizata legata de acest eveniment pe TVR 3 la emisiunea moderata de Irina – Regional Cafe.
prima mea coborare pe “rocks down” |
Pentru mine totul a inceput cu antrenamentele: am tot incercat sa cobor panta cea abrupta “rocks down”. Am reusit … dar nu pe pietre, ci pe unde s-a pus banda la concurs. Oricum e un progres mare, anul trecut nici sa ma uit in jos nu-mi venea. Am incercat si peste pietre dar am cazut de vreo doua ori, daca prin cazut se intelege lasat bicicleta jos si alergat cu viteza maxima la vale ca sa nu ma dau de-a dura. Dupa ce ma mai antrenez la alergare, incerc din nou si cu bicicleta… anul viitor e aproape.
Si uite-asa, in una din ferestrele mele de timp liber m-am intalnit cu Benjamin Sonntag. Foarte simpatic, pacat ca-i insurat cum ar zice fetele. O sa aveti ocazia sa-l ascultati mai pe larg si pe youtube, alaturi de Tudor Oprea. Era cu tatal sau pe traseu, nu prea stia nici sensul, nici pe unde. I-am dat cateva explicatii legate de logica traseului si am luat-o inainte, ca asa a vrut. Vreau sa spun ca eu in tot ce fac ma stradui, chiar daca nu se vede. Sper ca a vazut ca apa curgea din casca. El cica nu se grabea, doar studia traseul. Nu ma uitam in spate ca n-avea sens, nu l-am auzit macanind la schimbatoare decat o data mai semnificativ, in rest tic tic tic sau fâşâit uşor de alien. Ce sa faca, a mai luat-o si pe jos … unde-i indicam eu :). L-am invitat si eu la concursurile noastre de maraton, i-am spus sa se uite pe forumul ciclism.ro si apoi dus am fost la serviciu. El a terminat pe locul 5 la elite, eu pe 5 la hobby peste 40 de ani. Ce coincidenta :)! El a facut 1h37min la 6 ture de elite, eu 1h14min la 3 ture de hobby, ca m-a ajuns Losonczi din urma. E drept ca eu am avut probleme tehnice si ca el, Losonczi, ar trebui mutat cumva prin vreo smecherie la o categorie special infiintata pentru el sau sa spunem ca rezultatele primilor 5 nu conteaza la oprirea poporului outlappat.
Despre cursa in sine, opinia mea se aliniaza celor ale lui Rares Manea si Gyurka Zsuzsu: prima tura cel putin – mai grea din cauza ploii din noaptea precedenta. Eu n-am riscat nici sa cobor la saritoarea de final si nici pe pietrele de acolo decat in tura a treia, roata faţă fiind incarcata de noroi. Inca de la “rocks down” de la prima tura mi s-a blocat schimbatorul faţă in pozitia foaie mica. Am tot sperat in “eliberare”, am tot incercat, m-am gandit ca noroiul sau frunzele o sa plece scuturate. Nici vorba, iar de oprit nu aveam starea psihica s-o fac. In fond e o cursa rapida, pana stau se termina. Am vazut la sfarsit ca intrase o pietricica obraznica, abia am scos-o cu un betisor. Pacatos stilul acesta de schimbator, rusine la cine l-a inventat.
Atunci in cursa am fost calm, apoi la terminare cu cat ma gandeam mai mult ma enervam mai tare. Dupa ce ca stateam dupa cei din faţă pe urcarea abruptă din final (eu ma miscam mai repede pe jos) si vedeam ca sunt destul de epuizati, la drum intins pe “ph+”, cum traduc eu denumirea organizatorilor, ramaneam in urma ca doar nu puteam pedala pe foaie mica asa repede. Parca eram intr-o masina nevoit sa folosesc numai viteza a doua. Ca sa nu mai spun ce ma incurca la intrarea in viteza pe care-o puteam avea si eu la urcari: trebuia sa schimb din timp mai multe trepte. Probleme am avut si cu spd-urile, ale mele sunt model mai vechi si raman incarcate cu noroi. Imi era mai usor cu pedale normale, macar sa am suprafaţă mai mare de apăsare. În orice caz, traseul s-a schimbat cu totul dupa ploaie.
Concluzie: macar m-am straduit. La maratoane nu-i asa stringenta functionarea schimbatoarelor, la nivelul meu imi permit sa si opresc :). Urmatorul concurs pe lista e Maratonul International Cluj – alergare, si abia apoi Maratonul Fagetului.
Felicitari clujenilor, organizatorilor, tuturor celor implicati. Felicitari concurentilor, pentru unii a fost o provocare participarea. Pana la urma si vremea a tinut cu noi. Filmarile sunt de la cursa elite, inainte si dupa, premiere – in parte, si sunt cateva interviuri cu: Gyurka Zsuzsu, Domnita Ruxandra, Rares Manea (si cateva cuvinte Emese Fodor), Tudor Oprea, Benjamin Sonntag si, normal, cu Elisei organizatorul. As fi vrut cateva cuvinte si de la Parti sau Galinski, Marton Blazso, dar … poate data viitoare.
Cateva linkuri…
Si acum despre Saptamana portilor deschise la TVR Cluj. Evident, titulatura e cam pompoasa dar reflecta adevarul. Pur si simplu in saptamana mai altfel a elevilor ne-am trezit cu o avalansa de elevi mici si mari, aproape zi de zi. Pana si vineri cand am filmat ceva si s-au facut cateva poze parca nu erau destule cai de acces in cladire. Cum in Studioul A – cel mai mare – sunt accesibile imaginile de la camerele din Studioul B, am fost in situatia sa putem vedea (elevii de la liceul de informatica “Tiberiu Popoviciu”) pe elevii mai mici de la alta scoala care erau in B. Sper ca toti sa fi ramas cu impresii pozitive, cu dorinta de a reveni si cand sunt mai mari si… nu pot sa nu remarc inca o data ca diferenta de varsta dintre elevii vizitatori se reflecta puternic si-n comportamentul lor in faţa camerelor de filmat: cei mai mari sunt mult mai timizi.
Pentru ca s-au mai facut poze si-n alte locuri de pelerinaj… pun si linkurile pentru download la cine-i interesat. Filmuletul nu e cine stie ce, e doar o marturie…
poze mai multe pe picasa: Pe Cetatuie si la TVR Cluj |
link pentru download la pozele originale – mai multe: Pe Cetatuie |
Si acum la TVR Cluj:
link pentru download la pozele originale – mai multe: La TVR Cluj |
One comment on “O saptamana mai altfel intr-adevar: Maros XCO Cup, porti deschise si la TVR Cluj si … nationalele de sah pentru copii si juniori”
Comments are closed.