Jul 082013
 


A fost un weekend cu multe evenimente sportive, in care am primit liber de la familie – copiii fiind de joi angrenati în Festivalul Internaţional de şah Lions de la Cluj. Am ales pentru sâmbătă Bioeel Triathlon Challenge – lac Bezid – judeţul Mureş şi pentru duminică Surmont MTB Challenge – Azuga – judeţul Prahova.

Spun câte ceva despre aceste evenimente, iar în rest “las imaginile să vorbească”.

 

multumesc Csegedi Imre pentru poza, mai multe pe Bioeel Triathlon Bezid – Mures
multumesc Adrian Toma pentru poza, e chiar finishul si sprintam – m-a depasit urmaritorul Bioeel Triathlon Bezid – Mures
From Bioeel Triathlon Bezid – Mures

Bezid este un lac format în urma creării unui baraj şi, ca de obicei, are un sat în străfunduri. E un loc liniştit, unde vin în general pescarii să se relaxeze… din păcate după un orar care nu coincide cu cel al sportivilor veniţi de vineri la concurs. M-am convins de asta stând în cort şi ascultând poveşti fără sfârşit cu politică, mineri şi armată la gura focului spuse până după miezul nopţii… în fine, am mai luat eu hotărârea şi altădată să nu mai stau decât între competitori care funcţionează în acelaşi regim cu mine. Mi-am făcut ca de obicei – pot spune deja – rondul de bicicletă pe traseu vineri, luând-o după nişte indicaţii greşite pe sens invers pe buclă. Oricum impresie mi-am făcut, ştiam ce mă aşteaptă. N-am mai putut asista la proba copiilor ca la KingsLand, sosind prea târziu, aşa că pozele sunt doar cu zona şi cu premierea.
Concursul a fost fără surprize majore, iar eu am fost la potenţialul tipic. Am avut şi de data aceasta ceva nou la echipament, am pierdut secunde suplimentare chiar dacă tot probasem înainte, dar la triatlonul Sfânta Ana – dacă ajung – nu voi mai avea astfel de probleme. Traseul de înot a fost ceva mai lung – 1300m în loc de 900m, aşa că pierderile mele calculate au crescut proporţional. La categoria de vârstă am avut penultimul timp, cu tot cu tranzitul la bicicletă, aşa că am avut ce recupera. La proba de MTB am fost cam de locul 6-7, pierzând timp cu traficul, că doar trei sferturi din triatlonişti erau în faţa mea şi în plus având şi o scurtă rătăcire din cauza vitezei, noroc cu crucea  de marcaj întâlnită. Am recuperat totuşi ceva şi la proba de alergare unul din ţeluri l-am atins (care a avut doar 5km, nu 6), dar şi aici am luat-o din neatenţie puţin greşit chiar la final, ceea ce m-au costat vreo două locuri în clasamentul general. Poziţia mea – locul 12 din 21 la categorie şi 43 din 99 la openul masculin – cu timpul de 2h11min a fost uşor sub aşteptări, dar diferenţele de timp n-au fost mari la aşa distanţe scurte şi am speranţe de mai bine.

From Bioeel Triathlon Bezid – Mures
From Bioeel Triathlon Bezid – Mures
From Bioeel Triathlon Bezid – Mures

După concursul de triatlon, încheiat înaintea unei ploi zdravene, am pornit-o spre Azuga. De obicei zona Braşovului nu intră în raza mea de acţiune, dar cu pilonul de la Bezid situaţia s-a schimbat. Am ajuns pe înserate, numai bine să-mi ridic pachetul de înscriere şi să-mi instalez cortul la punctul de start-finish de la baza pârtiei Cazacu înainte de a veni iar ploaia. Nu era un semn bun pentru traseul de altitudine – de la 1000m la 1700m – care şi aşa era dificil, cu diferenţă de nivel de peste 1700m la 44km cât era proba lungă.

From Surmont MTB Challenge 2013
From Surmont MTB Challenge 2013

De data aceasta m-am putut odihni, nu erau pescari pe acolo deşi bălţi se formaseră destule.
Dimineaţa a fost iar ploaie, deja mă obişnuisem şi chiar mă gândeam ca la o stare normală. Mi-am luat şi foiţa de ploaie în buzunar, iar în rest echipamentul obişnuit, având în plus totuşi o bluză de corp. La start nu m-am stresat, era de urcat o grămadă şi dacă eram bun răzbeam. A fost foarte bine startul decalat, aveam certitudinea că la tura lungă n-am să întâlnesc oameni grăbiţi care să se înece la mal.  N-am început rău şi chiar mă gândeam că timpul limită e cam exagerat, asta până am ajuns la noroaiele adevărate şi urmele de taf. Nu eram prea vesel, simţind oboseala după ziua trecută, aşa că nu m-am mişcat prea bine la push-bike şi nici n-am putut căra bicicleta pe umăr aşa cum mi-am dorit. În fine, după o ţintă de finish estimată la 2h30min – 3h, a trebuit să reajustez reperele pentru că mersul pe jos păpa la timp în prostie. GSP-ul îmi era inutil, nu mai vedeam nimic din cauza noroiului, dar măcar înregistra. La vale am avut şi porţiuni la care am zis pas – în special la ultimele sute de metri abrupte de la final cu parapeţi, unde pământul era foarte framântat, dar în rest mi-a plăcut senzaţia şi a fost chiar mai uşor uneori la curbele strânse, putând să mă ajut cu mici derapări. Am terminat pe locul 4 la categorie cu 3h51min – am avut ceva ghinion să ratez locul 3, nu că l-aş fi meritat după performanţa mea – şi locul 29 din 52 la general. Am fost mai puţini decât mă aşteptam, mai mult ca sigur din cauza vremii, iar la fete doar Piringer a participat terminând, după părerea mea, cu un timp foarte bun pentru astfel de condiţii în care conta şi forţa mâinilor :).

Multumesc Ioanei pentru poza de la final Surmont MTB Challenge 2013
From Surmont MTB Challenge 2013

Cum tot particip la diverse tipuri de concursuri, pot spune că fiecare are farmecul lui. Aşa şi în cazurile de faţă, m-am bucurat de fiecare. Am început cu concursurile de triatlon acum cam 20 de ani, acum revin la ele. A fost ca o întoarcere în timp. Am văzut Surmont pe Sportsplanner şi atunci mi-am spus … ce-ar fi dacă…? Cine le-a organizat atunci – IronMan Zărneşti (cu înot la Codlea, şosea la Fundata şi alergare la cabana Curmătura) şi Transfăgărăşanul (înot la Scoreiu, şosea pe Transfăgărăşan până mai sus de hotel şi alergare până la cabana arsă de la Bâlea)? Nu ştiţi? IronMan – Lucian Clinciu şi Tibi de la Surmont Transfăgărăşanul. Acum am ajuns iar la Tibi, dar la un concurs de MTB în Bucegi. Până acum în Bucegi am fost doar în drumeţie, acum i-am văzut altfel.

Şi închei cu cuvintele respect şi have fun!

PS: Multumesc pentru corectura Emese Fodor!

KingsLand Triathlon 2013 – Ineu de Cris

 Ineu de Cris, Kingsland triathlon, Localitati si zone, Triatlon  Comments Off on KingsLand Triathlon 2013 – Ineu de Cris
Jun 302013
 

Update: just for records, am încheiat pe locul 23/60 la general cu timpul de 2h11min28sec şi pe locul 10/17 la categoria 40-49 ani.

Multumesc pentru poza! KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti

Primul triatlon din acest an nu a fost cum am crezut half-ironmanul de la Oradea, fiind in vacanţă pe alte meleaguri, ci KingsLand Triathlon – desfăşurat intr-un loc putin cunoscut, dar de perspectivă, aproape de Ineu de Criş – Oradea. Ce este de spus de acest loc – că aş veni oricând cu familia, mai degrabă decât la băi la Oradea: este lac, poţi înota, te poţi plimba cu barca, sunt căsuţe, poţi pescui, este teren pentru călărie, polo, o mică pistă de aterizare pentru avionaşe, pe scurt un ranch. Mi-a părut rău că n-am putut veni măcar cu fetiţa să participe la primul ei minitriatlon.

Mai multe poze găsiţi pe picasa – KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – minitriatlon copii
From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – minitriatlon copii

Ce consider că este un mare lucru: organizarea minitriatloanelor pentru copii. Nu sunt mulţi copii încă, dar cred că iniţiativa va da roade destul de repede. Momentan aşa arăta minitriatlonul ca un cantonament pentru câţiva copii la care li se organizează şi un concurs. Dacă tot am venit cu o zi înainte am şi pozat, pentru ca lucrurile bune să se vadă şi să rămână.

 

From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – minitriatlon copii
From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – minitriatlon copii

După şedinţa foto am început să mă pregătesc pentru ziua următoare. Aveam echipament nou, nu mai fusesem de mai bine de un an la un triatlon, deci erau toate auspiciile ca triatlonul meu să nu fie concludent pentru potenţialul meu şi aşa modest. În plus, hotărâsem să încerc să înot crawl cât mai mult timp, deşi eram până nu de mult mai lent decât la bras. Am mai adăugat un element, pentru ca reuşita să fie cât mai depărtată: mi-am luat ceasul de duatlon Garmin şi la înot. Pentru că scrie că nu rezistă la apă mult timp, fiind clasa IPX7, şi nu se recomandă la înot, în plus fiind luat şi second (ca defect) şi i-am văzut garniturile de etanşare afectate de precedentul proprietar, am folosit metoda găsită pe net: se pune sub casca de înot, dar nu în vârful capului, ci spre ceafă. Problema era însă ca nu aveam cască de gumă, ci doar de pânză, dar am găsit o metodă de asigurare că nu pică, prinzându-l suplimentar cu elasticul de la ochelari. Am testat deci tot ce era nou, şi-n plus am parcurs integral traseul de bicicletă – fiind doar 28 km fără dificultăţi tehnice deosebite – cu pantalonii de triatlon. Totul a fost ok, iar pentru bicicletă am hotărât să-mi schimb cauciucul faţă conform fix cu ceea ce am întâlnit pe traseu: town&country, adică aproape necramponat şi cu un balon mai mărişor decât cel de şosea. M-am gândit că experienţa mea îmi permite să folosesc cauciucuri măcar cu o treaptă mai rapide decât concurenţii, în mare majoritate obişnuiţi doar cu şoseaua, şi n-am greşit în alegerea mea: şi pe coborâri am fost rapid, atingând şi 54km/h pe o porţiune de coborâre destul de periculoasă de drum de ţară cu pietriş aflată la final. Ziua s-a încheiat cu un jogging în jurul terenului de golf cu prietenul Andras.

mai multe poze in albumul din 29 iunie KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti
From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti

Surprize la cursă n-au fost, dar ceva schimbări de plan am avut. La înot am pornit practic din ultima linie ca să n-am probleme de coate şi picioare, dar tot m-am ales cu o “lopată” peste cap şi nu prea înţeleg cum, având în vedere că eram printre ultimii. M-am convins că cel puţin la început trebuie să fiu tot cu capul la suprafaţă ca să pot observa traficul din jur, mai ales că-mi era frică să nu-mi zboare careva casca cu tot cu ceas. Şi de aici la înotul bras n-a mai fost decât un pas: n-am avut ce face, măcar ieşeam odihnit din apă. M-am uitat pe ce mi-a înregistrat ceasul, în sfârşit am un reper în ape deschise, n-am mers rău pentru un bras, problema e că m-am antrenat atunci când am putut numai la crawl. În sfârşit, am făcut cam 13min/500m, deci cam 26min 1km (2 ture), şi am ajuns printre ultimii, având de recuperat la probele următoare. Punctul bun a fost că la tranzit am fost rapid şi sunt mulţumit de achiziţii.

From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti
From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti

La MTB am scos cam 1h10min, doar cu 10min mai rapid decât ziua precedentă, dar şi atunci am fost destul de grăbit ca să nu apună soarele. Am reuşit să-l depăşesc pe Andras, ceea ce e mare lucru la un traseu de viteză, dar el avea probleme cu plăcuţele de frână care frecau. Ce să-i faci, nu e bine să schimbi nimic înainte de cursă :), chiar dacă te pregăteşti să pleci apoi în vacanţă! Am avut satisfacţia să reajung şi să depăşesc pe singura coborâre mai abruptă şi mai periculoasă pe cineva (singurul care m-a depăşit la bicicletă, dovadă că cei buni aproape toţi au terminat înotul în faţa mea), atingând 54km/h. Cu cauciuc mai normal eram şi mai rapid, dar doar pentru clipa aceea de fericire nu se merita.

From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti

A venit alergarea, Andras a trecut de mine cu uşurinţă şi m-am gândit că alerg cam încet. Pe mulţi însă am popit. Acasă am văzut că am avut o medie (pentru alţii de jogging) de peste 12km/h, deci n-am fost chiar moale, atât că trebuia să fiu mai hotărât şi să mă străduiesc mai mult având în vedere că era o cursă scurtă, puţin peste 6km.

Timpul meu oficial a fost de 2h11min39sec, sper că un timp de prima treime la general, că la categoria mea de 40-49 ani, la cât de mulţi sunt buni, nu pot spune decât la modul optimist că undeva pe la mijloc. Voi continua cu triatloanele până ajung în prima treime la categorie, şi asta înseamnă să perseverez la înot. În fond, trebuie să fac faţă copiilor mei, şi n-am prea mult timp la dispoziţie. Cel mai uşor poţi cere de la ei dacă dai exemplu personal.

From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti
From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti

Închei cu felicitări pentru organizatori, pentru voluntari şi în special pentru copiii voluntari care cu o zi înainte participaseră la cursa lor şi acum au dat o mână de ajutor la punctele de alimentare. Fain sport triatlonul, avantajul faţă de alte discipline e că poţi face baie de răcorire când doreşti şi locaţiile sunt de ţinut minte pentru weekendurile cu familia. Să ajungem să avem şi noi triatlonişti de nivel internaţional renumiţi. La fete “e mai uşor” cum îmi spun prietenii de la şah, şi mă gândesc că şi aici e valabil. Acum vârful a fost Bălănescu, cine-i calcă pe urme?

From KingsLand Triathlon – Ineu de Cris – triatlon adulti
Sep 112012
 
Un pic de timp liber … sa scriu.

In ordine cronologica, mai intai despre Etapa 4 de MTB organizata de Clujul Pedaleaza – intitulata “TVR Cluj”, din motive lesne de inteles: partenerul principal media a fost TVR Cluj, au fost si la faţa locului vedete ale postului, s-a si filmat si sunt cateva materiale disponibile.

poze mai multe pe picasa

De aceasta data concursul a avut loc la izvorul Elisabeta, un traseu frumos ca de obicei si cu multe provocari la avansati si experti. Eu n-am avut curajul sa cobor pe o portiune abrupta, mi s-a parut prea lunga coborarea si n-am riscat, asa ca am folosit cu incredere chicken line-ul, chiar daca am pierdut cam 10-15 sec de tur.
– din ce a aparut pe TVR Cluj:

Am participat ca de obicei cu intreaga familie, fiecare la proba lui, plus proba family in componenta clasica acum: eu cu cel mic – Tudor, iar soţia cu Andreea.
N-am fost pe podium la family, am avut unele probleme pe parcurs, dezechilibrari, in care am pierdut secunde pretioase, dupa ce se parea ca un loc pe podium era facil. Proba family e practic un duatlon pentru parinti, iar de aceasta data, ca sa dea sanse mai mari si parintilor de sex feminin, s-a facut alergarea mult mai scurta. Foarte bine, scopul alergarii de fapt e departajarea la start, sa nu fie inghesuiala, nu este o proba in sine. Asa lupta a fost mult mai intensa, diferentele de timp la finish au fost de secunde si chiar mai putin. Bravo pentru familiile participante, ne vedem la urmatoarea provocare Clujul Pedaleaza!
In schimb, la probele pe categorii am avut mai mult succes, Tudor a reusit sa ocupe locul 3, pe acelasi traseu, de aceasta data a stiut cum sa abordeze lupta. Diana a terminat pe locul 1 la intelepte, iar eu pe un onorant loc 10 la avansati, in faţa unor prieteni care-n mod obisnuit sunt mai buni si la mare lupta cu Sorin Simu in faţa căruia am pierdut datorita chicken line-ului.

Cum deja mi s-a facut dor de o schimbare, mi-am pus in plan sa particip si la alt tip de competitii care sa nu implice MTB-ul.
Prima la indemana a fost tot la Cluj, tot organizata de Clujul Pedaleaza – Duatlonul Firmelor si al cluburilor “Profitabil”. S-a ţinut in centrul istoric al Clujului, in care mai mereu in weekenduri se ţin evenimente. Am participat din partea TVR Cluj atât individual – 2km alergare + 5km ciclism + 2km alergare, cât şi la echipe 4km alergare + 10km ciclism + 4km alergare, unde am făcut partea de alergare.
Desi ma bazam mai mult pe o clasare buna la individual, am reusit performanta sa fac 5 ture la bicicleta in loc de 4 cât trebuia şi astfel să ies din lupta pentru podium şi să ma clasez pe locul 10: se modificase numarul de ture iniţial şi n-am fost singurul care n-a auzit de “reducerea” la bicicletă. Îi mulţumesc colegului meu Robi pentru cursiera împrumutată, am fost clar mai rapid aşa.
La proba pe firme în schimb am reuşit un loc trei împreuna cu Cosmin care s-a luptat la maxim la proba de bicicletă. Îi multumesc pentru reprezentare – de la noi de la TVR nu găsisem partener disponibil.

mai multe poze pe picasa

A urmat in data de 8 septembrie Triatlonul de la Medias – înot în lacul Ighiş. N-am vrut să ratez ultima ocazie din acest an de a participa la un triatlon, la o distanţă rezonabilă faţă de casă. A fost prima ediţie de triatlon organizată de Ciclomed Medias, cel care se ocupa si de organizarea clasicului maraton de MTB. Puteti gasi amanunte despre participarile mele la Maratonul Medieval Medias pe blog.
Am încheiat pe locul 9 din 16 la categorie şi pe locul 34 din 58 la general, fără să pun la socoteala DNF.  

N-am mai fost la un triatlon de 2 ani, de la Reci, fiind mai mult axat pe competitiile de MTB. Nici n-am timp sa ma antrenez la înot, şi acum m-am bazat tot pe stilul meu bras, unde şi aşa neantrenat de mai bine de o luna tot am incheiat aproximativ 1,5km in 35 minute … n-am fost ultimul, am avut 10 persoane dupa mine. Tot îmi propun să exersez craul, dar …
Ca sa spun o progresie – am fost pe locul 47 dupa inot, al 36-lea la bicicleta si locul 39 în clasament după bicicletă, al 29-lea la alergare şi locul 34 final.
Aici este linkul la clasament, dupa mai multe criterii.
Am pierdut cel puţin 2 minute în plus la schimbul înot-bicicletă datorită tricoului care s-a rulat pe mine (fiind ud), dacă particip mai des la triatloane o sa-mi iau şi eu un costum de triatlon. Un alt impediment – traseul vălurit de la ciclism implica la fiecare tură (din 5) o urcare mai puternică de aproximativ 300m pe care eram nevoit s-o fac în picioare – schimbătorul faţă la cursieră nu funcţiona. Am fost tot cu bicicleta colegului meu, mulţumesc pentru ea, aveam şi opţiunea MTB-ului cu cauciucuri de şosea şi poate ca efort eram mai câştigat cu cel din urmă.
În sfârşit, cel mai important este că m-am simţit bine, că mi-am adus aminte că există şi triatlonul, în fond primele concursuri din viaţa mea (nu le pun pe cele de şah) la care am participat au fost triatloanele, pe vremea când nu existau MTB-urile.
Felicitări organizatorilor că au reuşit să facă un triatlon la Mediaş, că noi la Cluj nu suntem în stare! Sunt la prima ediţie de triatlon, aşa că minusurile trebuie înţelese cu atât mai mult cu cât au fost conştienţi de ele şi la şedinţa tehnică ne-au vorbit de ele.
Cum am stat cu maşina la malul lacului, înnoptând acolo, am apucat să testez apa în seara precedentă, să parcug cu MTB-ul traseul de alergare (ciclabil 100%), dar n-am apucat să parcurg traseul de bicicletă cu cursiera că poate renunţam la ea.
Aşa că lucruri de îmbunătăţit (normal că spun ce mă avantajează 🙂 ):
– să renunţe la şosea şi să facă probă offroad (nu pe acelaşi traseu ca alergarea), cu MTB (ştiu că triatloniştii clasici nu-s de acord, mai ales că au investit in biciclete)
– să găsească o soluţie de catering, acolo nefiind nici o posibilitate să mănânci ceva, ideal şi cu o seară înainte
– pachetele de înscriere să poată fi luate şi de la faţa locului.

mai multe poze pe picasa
lacul Ighiş
la domiciliu
în aşteptarea premierii
şefii la categoria mea
tombolă norocoasă
împachetarea de drum: acasă sau la maraton Tuşnad?
ordin de sus: ACASĂ!!!

Să ne vedem cu bine, cel mai probabil la Maros Maraton din 30 septembrie. Am fost în recunoaştere traseu race (50km), să văd mai ales porţiunea de coborâre de la Paltinu pe care n-am mai fost (la tura lungă nu este “în program”). Ce pot să spun despre traseu: uscat, plin de praf, s-a pus şi pietriş probabil în vederea asfaltării şi trebuia să am grijă să nu pierd aderenţa pe urcări (am fost cu Race King). E unul din cele mai solicitante trasee la race, cu urcări lungi şi grele. La sfarşit iar am reuşit să mă rătăcesc de la traseu, nefiind atent la gps, dar în concurs va fi altfel.

Aug 032010
 
In sfarsit la un triatlon – 1500m inot, 40km bicicleta si 10km alergare! Dupa 9 ani! Atat a trecut de la ultimul triatlon la care am participat, la Baia Mare. Ce vremuri … de unde si titlul.

Multumesc celor de la ciclism.ro pentru poze!

Istorie si pregatiri. Am mai participat la triatlonuri, la “Iron Man” Zarnesti – inot in Codlea, bicicleta spre Fundata si alergare prin chei la Curmatura, la cel de pe Transfagarasan – inot la Scoreiu, bicicleta pe Transfagarasan in sus pana aproape de fosta cabana Balea Lac si alergare la respectiva cabana si la cel din Baia Mare unde inotul a fost la Apa. Pe atunci oamenii nu erau asa echipati si antrenati, erau mai putini si … eram un pic mai tanar.

Acum ca au crescut copiii si m-am mai linistit cu viata, am inceput sa virez spre obiceiurile de odinioara. In concluzie: hai la Cupa Haromszek de la Reci din judetul Covasna. Cam mult de mers, aproximativ 300km, dar zona merita explorata, e pitoreasca, chiar daca nu sunt munti de peste 2000m. Mi-am pus problema de cat de rece e apa, dat fiind si numele lacului, dar cum numai pregatire psihologica am putut sa fac, am trecut la etapa a doua – pregatirea bicicletei (am pus cauciucuri de sosea la MB-ul meu) si apoi mi-am verificat alergarea prin padurile noastre.

Asteptari. Dat fiind ca inot bras (la liber nu sunt antrenat pe distante mari), 1500m in 30min, la ciclism ma astept cam la 30km/h si la alergare, avand in vedere ca e si ultima proba, daca am noroc scot o ora, tinta mea e 3 ore. La triatlon norocul meu e ca ponderea cea mai mare e bicicleta, unde ma descurc cel mai bine, dar am dezavantajul MB si nu pot decat sa limitez pierderea de timp.

Rezultat. Am terminat pe locul 9 la categoria mea de varsta (penultimul), dar per global mai bine, toata stima pentru cei +40. Timpul total 3h33min55sec, din care 51.49 inot, 1.25.44 bicicleta si 1.16.23 alergare.

Concluzii. La timpii respectivi intra si schimbul dintre probe, unde am petrecut minute bune, mai ales intre primele doua probe. Pe probe, inotul a fost in parametri, chiar daca nu pare, cel mai bun timp al unui concurent fiind de 24min59sec, iar distanta de inot sigur a fost mai mare (poate chiar 2000m, dupa unii concurenti de pe forum). La bicicleta iar am fost in grafic, cand o sa vreau sa obtin rezultate o sa folosesc cursiera. S-a mers si la plasa, dar nu m-a deranjat aspectul … prea tare. La alergare am avut probleme, in special pe ultimii 4 km, unde mai mult am mers decat am alergat. Pur si simplu a fost foarte cald, apa pe traseu a fost intr-un singur loc (cum au fost doua ture de 5km, doar de doua ori am trecut pe acolo) si m-am molesit. Cand capul nu poate, nu te ajuta nici picioarele. Nu eram in situatie disperata, dar tot era mai bine sa ma arunc in lac pe parcurs, pierdeam 2 minute dar castigam per ansamblu 10. M-am bazat pe planurile initiale, cu ideea ca Diana – consoarta mea, imi face poze si are bidoanele de la ciclism la ea. Dar… modificari notorii si lipsa de inspiratie din partea mea (puteam tine buretii cu apa de la punctul de alimentare la mine in bluza): Diana a hotarat pe loc ca participa la minitriatlon (500m inot, 20km bicicleta si 5km alergare). Bravo ei, mai ales ca pregatirea ei a fost doar ambitia. A terminat in 2h9min41sec cu un MB pregatit pentru munte. A fost asa de epuizata ca n-a mai venit pe traseu, eu am tot asteptat bidoanele, mai ales ca prin zona de start am trecut de 3 ori in cursul alergarii. Apoi am aflat ca ea nu a luat nimic nici la bicicleta, nici la alergare, ca sa nu piarda timp. Ma si mir ca a terminat, eu cum n-am avut ceva de baut cum m-am ofilit. Ma uitam cu jind la concurenti, udati de prieteni si prietene, mangaiati, incurajati etc. M-am gandit sa cer ceva de baut pe parcurs dar n-am vazut la oameni decat bere si … mai bine nu.

Pentru triatlonisti si nu numai. Mi-a placut si m-am bucurat ca am putut participa si m-am luptat mult sa pot pleca de la serviciu. Dupa stirile de la televizor si barfe, ma asteptam sa nu ma pot intelege prea bine cu oamenii de acolo. N-a fost cazul, au fost amabili toti. Pentru biciclisti, mai ales pentru cei pasionati de calatorii lungi, e un teren bun de explorat. Gurmanzii au de asemenea numai de castigat. Am mancat de doua ori gulas foarte bun, o data de la organizatori, din ce am vazut nu-l prepara dupa aceeasi reteta. Folosesc ingrediente de la tara, de exemplu branza, casul, legumele – iti dai seama dupa gust. Am ajuns doar sambata noaptea. Pana la urma m-am cazat in masina si mi-am planuit sa merg pe la padurea de mesteceni din zona duminica dupa concurs (am mai citit si eu cate ceva despre obiectivele de acolo). Duminica a venit o ploaie zdravana imediat dupa concurs, suficienta sa-mi bruieze planul si sa intarzie putin premierea si gulasul de sfarsit. Numai de bine la organizatori, o sa fac tot posibilul sa vin si data urmatoare. Pana atunci vreau la iarna sa stau cateva zile la schi in Harghita sau Covasna, sa mai schimb decorul.

Viitor. Saptamana aceasta merg la maratonul de MB de la Garana . De data aceasta nu mai sunt incepator, am alte ganduri. Daca-i vreme buna merg cu toata familia sa experimentam traiul la cort. Daca va intereseaza concursurile de triatlon, MB etc aruncati o privire pe unul din forumurile ciclistilor.