Nov 012014
 


E greu de stat în oraş în weekenduri. Pur şi simplu dacă sunt nevoit încep să dau ture, să fac rondul. Şi luni mă simt…

Nu mai dau randament la concursuri, sunt prea dese, dar nu contează, nu mă pot lipsi de atmosferă. Aşa că mă bucur ori de câte ori apare câte ceva pe lângă Cluj şi astfel şi-n weekendurile de 4 pereţi am şansa şi fac ce pot să găsesc câte o fereastră liberă pentru ele.

Sunt concursuri frumoase, prin locuri unde adesea alerg sau merg cu MTB-ul şi merită măcar să lase o urmă în jurnalul meu.

Voi scrie doar câteva cuvinte despre Făget Tour din 27 septembrie – semimaraton – organizat de RupiCapra, Kids Race et 2 – 11 octombrie – duatlon – copii şi family – organizat de Clujul Pedalează, Cupa Berii Orientare – 19 octombrie – orientare sportivă cu bere la bord – organizat de Pro Orientare şi Crosul Făget – 25 octombrie – semimaraton – organizat de Runners Club Cluj.

Dacă Cupa Berii s-a ţinut în Făget în capăt la strada Câmpului, toate celelalte au un numitor comun: valea Gârbaului şi Făgetul ca traseu, cu restaurantul Roata pentru start-finish sau/şi premiere. Deja concursurile acestea care nu sunt chiar locale au tradiţie şi, pentru final de sezon, sunt numai bune pentru a întreţine flacăra antrenamentelor, pentru poveşti între prieteni şi nu în ultimul rând pentru victorie la cei buni, la cei care sunt încă fresh înainte de venirea iernii.

startul – From Faget Tour 2014

Făget Tour a fost ca o verificare pentru mine înainte de Maraton Piatra Craiului, am încheiat pe locul 1 la categorie şi 19 la general – 1h52min31s, aparent bine dar pentru mine era clar că scârţâiam şi că mă adâncesc pe panta descrescătoare până mă scap de oboseala acumulată şi de mica întindere de la un picior. Tudor a alergat pe traseul scurt de 7,5km, alături de copii mai mari şi a rămas în urmă. Ce a urmat? O rătăcire, ce să-i faci, are doar 8 ani şi … n-a fost singurul care nu se uită după buline. 🙂 Am fost de multe ori cu el cu MTB-ul prin zonă aşa că după panica iniţială s-a descurcat şi a ajuns la finish cu bine. Diana a terminat pe locul 2 la categorie la cursa scurtă şi pot spune că a fost foarte bucuroasă.

From Faget Tour 2014
premiere copii – la toţi câte o ciocolată şi un măr – From Faget Tour 2014

Simpatică şi sufletistă organizarea, ca de obicei. Au fost şi ateliere create pentru copii, să poată să se joace şi să înveţe în acelaşi timp. Nu putea lipsi un mic traseu de orientare, într-un ţarc amenajat lângă traseul de concurs de alergare şi bicicletă (Andreea şi Tudor au participat şi la aceste concursuri pentru cei mici). Instructiv traseul de orientare, conceput ca un labirint!

proba family – From Kids Race et 2 Clujul Pedaleaza – duatlon
From Kids Race et 2 Clujul Pedaleaza – duatlon
părinţii trebuiau să aleargă şi la proba individuală a copiilor – From Kids Race et 2 Clujul Pedaleaza – duatlon
From Kids Race et 2 Clujul Pedaleaza – duatlon
From Kids Race et 2 Clujul Pedaleaza – duatlon

A urmat după MPC Kids Race unde clar nu puteam lipsi, fiind Clujul Pedalează la timona organizării. A fost fain, îmi plac concursurile de duatlon, am şi alergat de mi-au sărit capacele să-mi încurajez copiii şi bineînţeles la proba family unde am participat alături de băiat. Cu greu am reuşit să depăşim familia Şandru pe ultima tură de MTB şi să câştigăm la family, tot din cauza alergării mele obosite. Copiii s-au luptat până la epuizare, Tudor smulgând un loc 3 la categorie, Andreea locul 1 detaşat.

zona Pater unde a avut loc concursul de orientare – From Cupa Berii Orientare – 2014
Nu-i uşor să fii trântor! – From Cupa Berii Orientare – 2014
mister, după developare a apărut cineva care levita în spatele nostru – From Cupa Berii Orientare – 2014
From Cupa Berii Orientare – 2014

Ce să mai spun de Cupa Berii la Orientare, unde anul trecut mi-am arătat măsura “talentului”? De data aceasta am fost alături de Sorin Hosu, coechipierul meu de la 2×2, care avea ceva experienţă la orientarea după azimut. Urma să facem o divizare a muncii, eu spunând azimutul şi el orientându-ne în teren, dar faza asta a ţinut doar la început, că efectele berii sunt benef…incalculabile. Practic e adevărat ce se spune, după o bere am fost alţi oameni. Ne-am distrat, ne-au mai fost alături şi copiii, Tudor alergând pe 2 din cele 4 bucle, Andreea pe una. După cele 4 ture punctul culminant a fost să găsim din memorie unul din repere, pe la care trecusem de trei ori, deci orientare fără hartă. Ce mai conta, că şi aşa harta începea să devină de prisos, iar la busola de care eram mândru că ştiu s-o folosesc acceptabil (mă antrenasem în casă cu o hartă de Piatra Craiului ce o aveam la îndemână şi pe care simulam că sunt la o cabană şi vreau să merg la alta) renunţasem după prima buclă – nu reuşeam să stabilizez nordul 🙂 . Norocul nostru  a fost că ne-am orientat după colega mea de serviciu Zsuzsa şi soţul ei – mulţumim, care terminaseră şi ei cele 4 bucle cu 19 repere – ce să-i faci, doar instinctul de supravieţuire mai rezista, că memoria am uitat unde am pus-o, vorba cântecului. Aşa că am terminat în sfârşit victorios – mulţumesc Sorin – cu toate reperele găsite, n-am fost ultimii, 1h21min timpul pentru cei 8km parcurşi (idealul erau 5km) şi locul 4 la categoria Trântorii (categoria grea, unde ambii coechipieri trebuiau să bea câte o bere la fiecare încheiere de buclă, inclusiv la început şi final).

start Cros Faget – From Crosul Faget 2014
ultimii metri la urcarea pe Măgura, cu nelipsita umbră 🙂 – From Crosul Faget 2014
From Crosul Faget 2014
la finish, alături tot de Sorin – From Crosul Faget 2014

Sezonul competiţional 2014 l-am încheiat cu Crosul Făgetului (cine ştie însă, mai găsesc eu provocări), unde m-am înscris în ultima zi de online, necaracteristic pentru mine. Realitatea e că aveam tot mai mari probleme cu alergarea, nu mă simţeam în stare să rezist la regimul alert de competiţie şi doar câteva clipe de euforie au decis înscrierea. M-am străduit, doream ca măcar să fiu mereu concentrat şi ca urmare m-am răbdat să nu mă uit în spate – aveam o “umbră” care alerga la maxim un metru de mine şi care, ciudat, încetinea odată cu mine pe unele porţiuni. Doar pe Măgura am aflat cine este, când a trecut în faţă – era prietenul meu Radu Kiss, care era mulţumit cu ritmul meu. Cum aveam probleme cu viteza la coborâre l-am rugat să încerce să se ţină de Zsolt Langviser care era în faţă şi de alţii care tocmai ne depăşiseră, eu sperând să-mi crească motivaţia şi să revin în acel mic pluton. Practic am alergat cu Radu cam 17km din cei 22 ai concursului. Momentul când m-am depărtat de el şi am accelerat a fost când l-am vazut undeva în faţă pe Robike. Atât i-am strigat la Radu: “Robike!”. Şi am mărit ritmul, apropiindu-mă metodic de ţintă. Abia pe penultimul deal, la vârf, mai aveam cam 1,5km de finish, l-am ajuns şi apoi am forţat, prinzându-l pe valea abruptă şi pe Langviser. Nicicum n-am reuşit să-l depăşesc după ce am trecut pârâul, deşi vedeam că e la maxim. Am încheiat la 2 secunde de Zsolt, cu un timp de 1h58min15s – locul 24 la general şi 8 la categorie. M-a apucat şchiopătatul după ce m-am “răcit”, semn că ambiţia mea a fost prea mare.

Numai bine că vine iarna, am timp să-mi revin, am timp de înot şi poate de schi de tură. Dar până anul viitor voi fi cu familia la tradiţionala plimbare de CicloMoş prin Cluj. Cu bine!

Sorry, the comment form is closed at this time.