Feb 042024
 

Luna octombrie a fost foarte simplă: voluntar la Făget Ride şi în rest activităţi de toamnă – perioada recoltei. Sigur, la mine rezultatul a fost 0 la recoltă, dar am mimat bine.

Să nu uit să amintesc de Walking Month, un concurs caritabil care se întinde în fiecare an pe durata unei luni: luna mersului pe jos.
Concursul a început în 11 septembrie, am ales să concurez doar la individual şi fără să am pretenţii de a ajunge pe podium.
Am încheiat pe locul 100 la Superwalkers (adică cei care totuşi au avut ceva pretenţii să facă mulţi paşi), cu 739.125 paşi. Conform statisticii am făcut cu 74% mai puţini paşi ca anul trecut.
A fost al 9-lea sezon, am participat la toate până acum.

Apoi a venit în sfârşit şi altceva decât alergarea, MTB-ul: un concurs de orientare.

Cupa Vinci orientare – 18 noiembrie – loc 7 categoria M45
Povestea de pe FB
Astazi, pe o vreme buna daca e sa compar cu ce a fost spre seara (vedeti poza cu zapada), am participat la Cupa Vinci – orientare.

Demult n-am mai participat la concursuri de orientare, asa ca acum a trebuit sa-mi “calibrez” “busola”: la primul punct am ajuns dupa mai bine de 30min, un inceput furtunos care mi-a dat linistea necesara, cea necompetitiva. 🙂
Felicitari tuturor ce s-au incumetat sa participe, organizatorilor si voluntarilor! Trebuie spus ca aceasta cupa, ce incepe sa devina traditie, are ca trasator principal un elev, din familie de orientaristi. Adica, asa cum plantezi un pom cand esti tanar, sa creasca alaturi de tine si sa ramana semnul trecerii tale, concursul acesta il va insoti poate toata viata pe copilul devenit adolescent.
Ma bucur si de aparitia unui nou club de orientare la Cluj – Watch Out . A fost plin de copii de la ei la acest concurs.
Si distanta reala parcursa de mine:

La capitolul drumeţii am bifat una de grup cu prietenii la Râmetea, una pe trei zile în Retezat cu cazare la cabana Genţiana, împreună cu Tudor şi una pe Muntele Mare la refugiul CAR.

De 1 decembrie am participat la Cluj Ecotrail. Despre acest concurs am scris pe blog, în sfârşit am ieşit ca povestitor din perioada de hibernare.
http://www.unpicdetimpliber.ro/2023/12/cluj-ecotrail-ultramarathon.html

Alergare de Moş Crăciun prin oraş 22 decembrie
A fost o activitate iniţiată de mine pentru CAR Cluj, am şi scris pe blogul CAR despre ea.
Activitatea: https://carcluj.ro/activitati/alergare-de-mos-craciun-prin-oras

Pe blog: https://carcluj.ro/blog/alergare-de-mos-craciun-prin-oras
Ataşez şi aici textul de pe blog.

Evenimentul organizat de CAR în seara de 22 decembrie a strâns la “start” 17 alergători, echipaţi fiecare cu căciuli şi haine de Moş, cu steluţe, luminiţe aprinse şi cu mult chef de alergare şi socializare.

La Casino, în Parcul Mare, era deja organizat un Târg de Crăciun, cu multe mese pline de cadouri numai bune de pus sub brad. Târgul a fost unul organizat în scop caritabil, creatorii iconiţelor fiind şi copii de la şcoli, banii urmând să fie donaţi Centrului de Îngrijiri Paliative Pediatrice „Sfântul Hristofor”. Am încercat să ajutăm şi noi cu câte ceva…
După ce am facut pozele de rigoare în faţa Cazinoului, ne-am pregătit pungile cu bomboane pe care urma să le dăruim copiilor întâlniţi pe aleile oraşului (şi părinţilor acestora). Ne-am bucurat şi noi de alergare, de spiritul Crăciunului, deşi se simţea că un vânt rece pune stăpânire încet, încet, peste oraş.
Mai întâi am vizitat zona centrală plină de oameni şi lumină, apoi am trecut podul peste Someş şi am urcat pe scările care duc pe Cetăţuie. A urmat şedinţa foto şi pozele de rigoare la Crucea Eroilor Neamului, cu oraşul luminat de sărbătoare. Am continuat apoi prin Gruia şi Cartierul Grigorescu, până la maşini.

Tombola de final a fost cu happy-end (dar şi cu obligaţii – n-au ce face, trebuie să se antreneze) pentru doi dintre alergători, înscrierile gratuite la cele două evenimente din 2024 fiind oferite de Msg Maraton Apuseni şi CugiRace – le mulţumim organizatorilor acestor evenimente.
După alergare, ţinând cont şi de frigul de afară, ne-am refugiat la un club pentru socializare la un pahar de vin fiert şi cipsuri proaspete.

Am fost şapte alergători din cadrul CAR Filiala Cluj, acum pregătim tombola surpriză pentru ei, cu produse potrivite pentru munte oferite de clubul nostru (Moşul CAR) pentru sprijinirea departamentului de alergare – mulţumim!
Ne-am întâlnit, am alergat împreună, ne-am distrat şi vom găsi, mai mult ca sigur, un nou motiv pentru o alergare sub egida CAR Filiala Cluj. Vă aşteptăm în noul an la alergările noastre!

 

Feb 042024
 
utmb2023

În ordine cronologică

Retezat Mountain Run – 12 august – loc 5 categorie, 38 general, 8h50min.

Retezat Mountain Run, versiunea noua a Retezat Maraton, acum parte si din Circuitul Carpatilor.
Fata de anul 2017 (cu negru) este diferenta in zona Custura, acum s-a urcat pe acolo. Ca si parametri, in 2017 aproximativ 39km cu 3067m dif nivel, in 2023 (cu rosu) 41km cu 3445m dif nivel. Trackul oficial 2023, cu albastru, are doar o mica diferenta la final, nici nu se vede la scala hartii din poza.
A fost fain, greu pentru mine mai ales la inceput, apoi m-am… obisnuit. Primul maraton din acest an, am avut cam putine curse si acelea mai lungi, aveam timp si sa visez.
Din segmentele Strava reiese ca am mers mai slab cu minute bune in general fata de 2017, dar la sfarsit, dupa lacul Bucura, am castigat secunde. Am si avut mai multa motivatie spre final, m-am putut concentra si … m-am cam desprins de lumea din jur, vedeam prietenii voluntari doar la reluare. Scuze! 🙂
Cum in general ma intereseaza ca referinta viteza medie (pace-ul mediu), stiu ca pana ce am trecut de Custura am … mers cu viteza medie debordanta de 4km/h. Se poate asadar sa parcurgi o distanta de semimaraton in peste 5h? Sigur, am dovezi, nu doar o data, doar ca acum e prima oara cand se intampla la inceputul cursei!
Foarte multa lume prin Retezat, si nu ma refer aici doar la alergatori, voluntari etc ci la turisti, fericiti ca se pot bucura de vreme buna si peisaje deosebite.
La un moment dat pe o urcare unde aveam un ritm de turist mai sprinten, se dau la o parte trei baieti si dupa ce trec aud discutie:
Ce faci?
Pai stau!
Si ce astepti, sa se astearna praful?! Asta am luat-o ca apropo la ritmul meu. 🙂
De pe Strava flyby se vede cum au mers unii alergatori, o referinta buna este Ilie Iloiu care a incheiat intre primii trei. 1h20min i-au trebuit sa ajunga pe varful Retezat, atunci Szabi si Toma Valentin erau in fata lui cu vreo 2min, asadar nu-i departe de adevar ca primii au urcat in 1h15min. Ca si comparatie, eu am ajuns acolo abia dupa 1h50min (1h39min in 2017).
Foarte multi prieteni la acest concurs, ma bucur ca am venit! Am ramas si la petrecerea de la ora 22, un fel de cursa “revenge”, prilej sa dovedesti ca macar mai poti chiar daca la concurs ai fost pe la urma. 🙂
Felicitari Dan Lupsa , Croitoriu Dragos pentru organizare! I-am numit pe ei pentru ca s-au implicat foarte mult sa fie bine si mi s-au parut suflete mai sensibile. 🙂 Multumesc pentru poze Stelu Harsan !
Pentru ce m-am luptat? Un loc 38 la general, 5 la categorie, 8h50min. Mi-am facut misiunea mai usoara in anii ce vin, cum era daca as fi castigat?! 🙂

https://retezatmountainrun.ro/rezultate/2023

https://www.strava.com/activities/9633153944/overview

UTMB 170km cu 10000m diferenţă de nivel, 35h50min, 30 categorie , loc 475/2693 general

A patra participare pentru mine la cursa UTMB 2023 | UTMB Mont-Blanc , al treilea rezultat cu 35h49min, locul 475/2688 general si 30 categorie.
In 2015 am fost pentru prima data la o cursa din seria UTMB, la TDS. De atunci pot spune ca din reflex m-am tot inscris dar la cursa UTMB de 170km cu 10.000m diferenta de nivel pozitiva, fiind prezent cand au dorit sortii, adica in 2016, 2018, 2021 si acum.
Mereu UTMB m-a atras in primul rand prin unicitatea numarului de alergatori prezenti la start si a miilor de spectatori care ne incurajeaza pe traseu si carora le spun multumesc. Bineinteles va multumesc si voua, celor de acasa, cu atat mai mult cu cat ne cunoastem si stim ce inseamna efortul unei astfel de curse pentru unii ca noi.
In acest an au fost aproape 2700 participanti la cursa UTMB, a fost editia cu numarul 20 care s-a dorit a fi speciala si prin aceea ca e un fel de campionat mondial de alergare montana la trei distante: 50k prin OCC, 100k prin CCC si 170k prin UTMB. S-au inscris multi alergatori buni, in mod precis a fost o sortare si dupa coeficientul ITRA, cel mai jos a fost 500. Prin transmisiile live se confirma in acest an echivalenta cu ceea ce inseamna “Tour de France” in ciclismul de sosea si cursele din seria “IronMan” la triatlonul de distanta lunga.
Au fost 931 de abandonuri, destul de multe pentru o vreme… buna. Ceea ce inseamna ca vremea buna, care sigur a influentat, este departe de perfectiune. Sigur, au fost si alte aspecte, incluzand faptul ca au fost multi alergatori de top dar fara experienta unor curse asa de lungi.
Pentru mine a fost foarte cald, doar la muntii peste 2400m am folosit putin foita de vant si la sfarsit la iesirea din punctele de alimentare. Cum simteam nevoia sa beau apa nelimitat, ca sa nu intru in probleme de genul hiponatrenamie, mereu ma udam si in umezeam gura. Fiind de atatea ori mai tineam minte si unde gasesc prin localitati apa rece.
Al doilea aspect prin care m-a tot atras UTMB e faptul ca de fiecare data apare imprevizibilitatea, ceva provocator care aproape ma scoate din cursa. Anul acesta a fost pentru prima data de cand am devent constient in lume cand am .. debordat, ca sa spun frumos, imediat dupa iesirea din Champex- Lac, km 127. Asa ca vreo 16km, incluzand urcarea de La Giete (Bovine), am ramas cu stomacul gol, surprinzator fara sa am senzatia de foame. Apoi tot restul cursei am trait doar cu supa si, dupa ce mi-am facut ceva curaj, am diversificat cu biscuiti.
A treia simpatie care o am pentru aceasta cursa deriva si din precedenta. Fiecare om are obiective si probabil de doua tipuri mari: minune si realiste. La cele minune eu am inclus sa obtin un timp de sub 32h, mai bine de atat n-am obtinut nici cand eram mai bine pregatit. Sigur, la minunea-minunilor am inclus sa castig cursa, dar dupa ce m-am gandit putin mi-am zis ca ar trebui totusi sa fie odata si odata anul lui Jim Walmsley , a luptat atatia ani pana la epuizare sa castige. Asa a fost, a castigat cu un timp de 19h37min, am dat acest reper ca sa vedeti pe unde sunt eu.
La obiectivele realiste am avut ambitia sa inchei in primii 500 de participanti si cat mai aproape de acele 32h, sa nu depasesc 38h cat am facut la prima participare. Faptul ca am incheiat sub 36h a fost un obiectiv de moment. De ce 500? Pentru ca eu aveam numarul de concurs 1521. In mod normal la coeficientul meu ITRA ce-l aveam de 677 ar fi trebuit sa mi se atribuie numar de concurs pe la 500. Cand mi-au scris ai mei ca sunt pe la pozitia 500 am inceput sa am probleme de motivatie.
Nu e cadrul sa povestesc multe de pe traseu, dau ca reper faptul ca la primul punct, la Col de Voza abia am fost pe locul 1224, la Saint Gervais la km21 locul 910 si la Courmayeur km80 in sfarsit am ajuns printre “ai mei”, locul 494. E usor de observat cand esti cu cei de valoarea ta, te lupti sa tii pasul cu cei din jur. Iar daca ai o cadere fizica pierzi teren constant, iti mentii locul doar prin conjunctura abandonurilor altora mai rapizi din fata.
Dintre romani m-am tot intalnit cu Viktor Kotai, ultima data la Champex Lac, a mers bine acum, bravo lui!
Partea nostima a inceput cand eram destul de descurajat la Trient (km143), dupa patania de la Champex-Lac. M-am asezat langa un asiatic, cu supa in fata din care gustam pe indelete. Incepuse epoca cu pauze lungi la punctele de alimentare.
Si ma roaga … italianul Gonzalo sa-l trezesc cand plec. Il trag de maneca peste 10 minute si incepe o noua etapa pentru mine. Simpatic, ultra-vorbaret, doreste sa mergem impreuna. Incerc sa-l descurajez, sa aleaga pe altcineva, imposibil de refuzat. Imi spune ca are un prieten roman din Brasov, a alergat cu el dar acesta a ramas mult in urma. Poate stiti cine e baiatul nostru. In orice caz eu nu eram in stare sa vorbesc prea multe si partea aceasta a rezolvat-o … natural, povestea cu cei din jurul nostru. De altfel am observat la punctele de alimentare ca in jur de jumate din populatia alergatoare il stia pe nume.
Ma tineam de el cum puteam, pe urcari ma mai astepta iar la coborari mergeam in spate la vreo zece metri, tinand ritmul lui si a celor cu care povestea fara sa fiu nevoit sa alerg decat din cand in cand. Ma deranjau scuturaturile si cautam sa ma misc optim si constant.
Una peste alta la Vallorcine km154 mi-am mai revenit, am si stat vreo 30minute si la iesire a venit o noua surpriza: Gonzalo a marit grupul nostru cu o irlandeza – Ellen, si ea cu ceva probleme de sanatate inca dinainte de start. Cred ca a simtit el dorinta mea de a protesta si si-a manifestat scopul sa incheiem in 35 ore, maxim 36h. I-am raspuns ca la ora 1.30 abia am iesit din punct, stiu traseul si e imposibil sa incheiem pana la 5 dimineata, si de fapt si ora 6 e greu de obtinut, la stadiul nostru 4h30min pentru mai mult de 19km e o performanta. Cumva discutia a ambitionat-o pe Ellen.
Aveam timp sa povestim, ca doar stateam si incercam sa ajutam pe cineva ce ramasese fara lumina. Am scos bateriile din frontala de rezerva, i-as fi dat-o dar era din cele bune sa te uiti la ea cum iti lumineaza mainile. Intre timp mai aparuse cineva cu Petzl si i-a imprumutat acumulatorul de rezerva, ca ar fi mai bun. Nu am mai avut starea necesara sa-i explic ca nu-i asa din multe motive, asa ca peste doua ore cand se pare ca acelasi concurent a ramas fara lumina n-am mai oprit, s-a ocupat Gonzalo sa-i gaseasca pe cineva mai amabil.
Spre consternarea mea, Ellen, parca fara efort, urca de abia ma tineam de ea pe ascensiunea 26 din 27 conform ceasului, de 250m diferenta de nivel, cea dinainte de La Flegere de 440m. Ma si gandeam ca n-o sa rezist la acelasi ritm la sfarsit. A incetinit totusi sa ma intrebe daca poate lua un gel, ca a avut probleme cu cateva zile inainte. Abia intelegeam ce spune in graiul ei, a trebuit sa repete aproape silabisind si folosind cuvinte de abecedar. Ce sa spun, daca trebuie – trebuie. Pot sa-i dau batoane, ca si asa le car degeaba.
Am ajuns sus La Flegere, urma coborarea spre Chamonix, spre 8km, aveam la dispozitie o ora si cinci minute pentru a ne incadra in 36h. Evident ca am inceput promitator, cu o pauza de schimbat baterii/acumulatori la Ellen si Gonzalo. Dupa vreo 2-3km am primit liber de la Ellen si am trecut linia de finish alaturi de Gonzalo, depasind intre timp o multime de concurenti.
Ne-au asteptat cu drag ai lui si ai mei, am avut astfel rasplata maxima – ca sa parafrazez niste versuri – “in bratele lor nu a trebuit sa dovedesc ca sunt barbat”. 🙂
Frumos la Chamonix, in completare adolescentii mei au fost la cursele lor YCC la fel ca acum multi ani, cand erau copii. Poate daca vor dori ei ma voi mai intoarce, dar pana atunci trei cuvinte pentru cei care si-au lasat o farama de suflet si timp pe la acest concurs… multumiri, bravo si felicitari!
UTMB – incheiere cu un italian vesel Gonzalo si cu o irlandeza relaxata Ellen
https://www.strava.com/activities/9776939517/overview

Maraton Piatra Craiului, 5h29min, loc 6 categorie, 46 generalConcurs de tradiţie, de suflet, cu carte cadou, cu oameni calzi, cu bucuria reîntâlnirii… Doar câteva cuvinte de astă dată, dar sper să însemne mult.
Dacă la UTMB copiii mei au participat la probele lor, mai scurte, conform vârstei, aici, la MPC, pe Tudor l-am rugat să plece în drumeţie după start la jumătate de oră, să vadă zona, munţii. Mă gândeam că pe la Plaiul Foii se va aşeza şi voi merge după el. Nu-i el cu alergările lungi, practică alt sport, dar s-a ambiţionat şi a încheiat tot traseul în aproximativ opt ore. Adică a şi alergat.
Mă bucur pentru el şi … i-am făcut un cadou pentru când va împlini 18 ani: să vină cu mine la Istria şi să participe la proba de maraton de acolo. De fun… Dar să ştiţi că a început să se antreneze.

https://www.strava.com/activities/9948510823/overview

MTB Odyseey 23 septembrie
Mult am tot umblat pe Muntele Mare, eu sper că a ieşit bine. Mai frumos e să povestească alţii.
Din istoric: pe Muntele Mare pe la Saua Prislop, valea Ratoiul Mic si valea Podurilor,
stabilit traseele scurt şi mediu, curatare Valea Galbenei,
https://www.strava.com/activities/9587633613
https://www.strava.com/activities/9645213926
https://www.strava.com/activities/9673303573
https://www.strava.com/activities/9687771124

curatare scurt si e-bike, marcare, creare segmente Strava, verificare…
https://www.strava.com/activities/9834776333

 

Feb 032020
 

1) Prima mea competiţie din anul 2020 a fost Făget Winter Race din 11 ianuarie.

Înainte cu câteva zile a nins în sfârşit mai serios şi astfel chiar s-a justificat numele concursului şi, mai important, a fost frumos şi provocator să alergi prin Făget.
Traseul a fost cel standard, cu mici modificări mai ales în zona finală, a campingului din zona Roata, unde sigur se va mai construi ceva.

Rezultatul meu: locul 11 general, cu 1h52min02sec şi locul 1 la categoria 50-59 ani, conform my-run.
Cum sunt de puţină vreme la noua categorie de vârstă, mă uit pentru comparaţie şi la mai tânăra, unde am fost găzduit 10 ani, cea de 40-49 de ani: onorabil, aş fi  fost pe locul 3 la categorie.

Mai adaug două observaţii.
Mai întâi că m-a impresionat modul în care aleargă Agnes Tuzson (prima la fete), abia la sfârşit am trecut în faţa ei cu câteva secunde. N-a dat semne de oboseală în timpul alergării şi a fost constantă.
Mai e de spus că traseul a fost foarte bine marcat.

Felicitări organizatorilor, concurenţilor, voluntarilor şi mulţumesc pentru poze!

2) La a doua competiţie din Făget – Făget Winter Trail din 25 ianuarie 2020, parte a “trunghiului” alături de Făget Winter Race şi Oradea City Trail, am participat ca voluntar împreună cu co-organizatorii şi prietenii mei de la Rupicapra.
Evident prieteni am şi la Runners Cluj, club care a sărbătorit 10 ani de existenţă cu această ocazie, fapt pentru care îi felicit pentru ce au făcut pentru comunitate şi le urez “Mulţi ani înainte!”.

Mi-a făcut plăcere să tot alerg pe potecile din Făget în săptămânile premergătoare concursului, atât în recunoaşteri organizate de traseu, cât şi ca ajutor în stabilirea unui traseu nou pe la “căsuţa de turtă dulce” cum îmi place să-i spun (sau căsuţa de lut pentru cei din jur).
E o caracteristică a acestui concurs, mereu a fost schimbat traseul (de altfel şi la Făget Tour din toamnă). E amprenta pe care o lasă mereu Zoli Bogya în dorinţa lui să arate că Făgetul e mai mult decât traseele clasice, că mereu ne poate oferi ceva nou, doar să ai ochi şi plăcere de explorare. Zona nouă trebuie respectată, e una din refugiile animalelor sălbatice, mai ales pentru căprioare, mistreţi şi iepuri.

Şi linkul la poze – pe facebook.

În ziua precedentă concursului am ajutat la marcare, iar la concurs am fost pe traseu în acea zonă nouă, am făcut câteva poze şi am încheiat cu demarcarea.

Ziua concursului s-a încheiat mai deosebit, cu o masă festivă la Roata, “revelionul” Rupicapra.

3) Următorul eveniment mai mare pentru mine va fi provocarea inventată de prietenii de la Rupicapra – Szenasi Zoltan, Csongor Vagasi si Katona Alparproiectul 10k Vertical.
Pe scurt, în 24 de ore ei doresc să urce 10.000m diferenţă de nivel pozitivă cu schiurile de tură.
Cel mai important din punctul meu de vedere e că şi-au găsit o motivaţie să se antreneze intens peste iarnă, că pentru aceasta folosesc un sport de iarnă – skiul de tură. Killian Journet a fost unul din cei care au inspirat proiectul, dar să nu uităm că în România mereu apar provocări suplimentare – în cazul de faţă găsirea unei pârtii mai lungi şi dacă se poate luminată noaptea. Carpaţii sunt Alpii României dar nu sunt ca Alpii.

Eu am o ţintă mai umană, dacă reuşesc 7500m în 24 de ore (ca la Marathon 7500) sau 8000m e super bine. Voi încerca să-i ambiţionez şi să ţin ritmul cu ei. Le doresc succes, sigur va fi o experienţă despre care voi pomeni în anii ce vin.

Pe de altă parte sunt curios cum vor influenţa antrenamentele cu skiurile de tură rezultatul meu de la Istria 100 mile din aprilie. La bun simţ mi se pare că mă vor ajuta.

Un an 2020 fain pentru toţi!  

Nov 102018
 


Voluntar la evenimente sportive în 2018

Voluntar la evenimente sportive în 2018 – N-am cum să nu postez aceasta poză, mulţumesc Dan Tăuţan!

Anul acesta am tot încercat să schimb ceva, inclusiv la hobby -uri. Poate pentru că mă îndrept spre o bornă de vârstă, poate pentru alte motive. Cert este că am şi tras câteva sperieturi cu organismul meu, gândindu-mă că “vremea şahului” s-ar putea să revină mai repede decât mă aşteptam.

Am avut programate concursuri grele, unele noi, încă nu am renunţat la ultra-running. Nu se mai poate să particip săptămână de săptămână la competiţii în astfel de condiţii, aşa că bitul respectiv l-am trecut pe zero. Cum îmi place să alerg, în principiu zilnic, mă iau şi mă duc şi eu cum pot, în ritm de jogging, în special prin Făget. Ca să nu mă izolez cu totul de atmosfera de concurs (la ultra nu se pune, mai mult pustnici găseşti, cu excepţia UTMB), am început să accept mai des propunerile de voluntariat. S-au strâns câteva şi e momentul să fac o retrospectivă şi pe blog.

Ordinea evenimentelor este cea calendaristică, toate îmi sunt dragi, la o parte am participat şi din postura de concurent, priveşti cumva diferit evenimentul şi ai responsabilităţi chiar mai mari, eşti practic parte dintr-o echipă şi eu tratez mult mai serios un concurs când este pe echipe.

1. Crosul Divelor – 3 martie
2. Maraton Internaţional Cluj – 15 aprilie
3. Maraton Apuseni – 27 mai
4. Apuseni Ultra Race – 21-23 septembrie
5. Ştafeta Veteranilor – Invictus – 23 octombrie
6. Semimaraton Cluj – 28 octombrie

1.  Crosul Divelor – 3 martie.
Despre acest concurs am mai scris, cele din prima parte a anului figurează în postarea Un început de an mai neobişnuit.
Linkul la ce am scris atunci – Dive.
Rolul meu a fost de iepure, un deschizător, am alergat prima tură atât la proba de 2km cât şi la cea de 5km. N-am fost chiar în largul meu, nu mi-a fost uşor, dar mi-a făcut o mare plăcere şi încurajez pe băieţi să vină ca şi spectatori în număr cât mai mare la acest concurs, consider că e ca un mărţişor mai natural decât cel clasic.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-EaEYobqibdw/W-aO4HXcuyI/AAAAAAAA3pg/K55D-GO7MsEpv9no5AqaTTZ2VtrY_RMBgCCoYBhgL/s144-o/28514736_173289616636343_5247261729451631112_o.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622137396796111650″ caption=”” type=”image” alt=”28514736_173289616636343_5247261729451631112_o.jpg” image_size=”2048×1365″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-IM6qi6Z_IgY/W-aO4BkuXsI/AAAAAAAA3pg/3B5xvR64vuUn8D_KY7ZfDAfXXeNxbwWHQCCoYBhgL/s144-o/PMCJ6253_.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622137395241180866″ caption=”” type=”image” alt=”PMCJ6253_.jpg” image_size=”2048×1365″ ]

Top

2. Maratonul Internaţional Cluj – 15 aprilie.
Linkul la ceea ce am scris este aici.
A fost pentru prima dată când am însoţit un alergător de vârf la un maraton, chiar pe primul. Normal că pe bicicletă! 🙂 Doar performanţele din zilele mele bune la maraton (am alergat maraton de şosea la MIC de câteva ori şi o dată de 1 decembrie la Alba-Iulia) au fost pe la 3h06min, nu puteam fi pacer la un kenyan (Kiplagat Tuei Hosea) ce termină maratonul în 2h31min!
Cum aleargă cei din frunte! E de învăţat, dar şi de reţinut că sunt şi ei oameni şi au slăbiciuni. Kiplagat al nostru ar fi fost pe locul 10 la Maratonul de la Bucureşti cu acest timp. Dar … e alt concurs, altă concurenţă şi important e că maratonul de la Cluj tot creşte. Am fost mândru că am fost acolo, dar de lipit nu s-a lipit nimic la viteza mea de alergător. 🙂

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-W1sSuw79Spg/W-aMNbtpOUI/AAAAAAAA3oo/pbzMRIWxSy4kRzmHTsNX1mpdue_7vXVxACCoYBhgL/s144-o/30722914_1922141221192648_7449060045456670720_n.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622134464500283714″ caption=”” type=”image” alt=”30722914_1922141221192648_7449060045456670720_n.jpg” image_size=”960×720″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-UtwUPysNz_4/W-aMNeX1ukI/AAAAAAAA3oo/skMnB3huBmUNIVCcJ3CHK3ip2l85RgDxgCCoYBhgL/s144-o/QzibuSjnmW5g3KkM_zwSd9-Sw3wIwSA-qvuwIWOECjQ-2048×1455.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622134465214134850″ caption=”” type=”image” alt=”QzibuSjnmW5g3KkM_zwSd9-Sw3wIwSA-qvuwIWOECjQ-2048×1455.jpg” image_size=”2048×1455″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-HR4UxUW9XOI/W-aMNSMCIsI/AAAAAAAA3oo/xJCNF_XZV8s2Fuo0GFr86So6zvg8StyzwCCoYBhgL/s144-o/ok.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622134461943390914″ caption=”” type=”image” alt=”ok.jpg” image_size=”3097×1890″ ]

Top

3. Maraton Apuseni – 27 mai.

Despre Maraton Apuseni am tot scris, este concursul de suflet al Clubului Alpin Universitar Cluj, membru la care sunt şi eu. Anul acesta s-a introdus şi proba de ultra, e un concurs care mereu aduce ceva nou şi e în creştere. E doar o chestiune de timp să devină internaţional.
Cum a fost în acest an am scris aici.
În majoritatea anilor am participat la proba de maraton, iar ca voluntar mi-am făcut datoria de marcare/curăţare a traseului de family. În acest an, fiind la puţină vreme după Salomon Ultra-Trail Hungary, am participat la proba family cu copiii şi în plus faţă de clasica marcare a traseului de family am făcut şi o marcare la proba de cros 7km. Şi aici sunt abonat şi sper să ţină abonamentul mulţi ani de acum încolo, atât ca participant, cât şi ca mic voluntar.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-wvQxxHqJV4Q/W-aOLKsxLEI/AAAAAAAA3pA/_ha9AKNHADI5Pb2tB__AH5MmXcz63FIswCCoYBhgL/s144-o/DSCN1039.JPG” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622136624596724802″ caption=”” type=”image” alt=”DSCN1039.JPG” image_size=”4618×3464″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-1PfB_THED94/W-aOLKACJ-I/AAAAAAAA3pA/wmmGYnqpUuko1CHFTdme94HuMQkPvjG_gCCoYBhgL/s144-o/DSCN1042.JPG” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622136624409094114″ caption=”” type=”image” alt=”DSCN1042.JPG” image_size=”4618×3464″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-jGPnqmV5z1o/W-aNYom6vcI/AAAAAAAA3o0/1B7_lgsfA3UjRyUHbo6k3x_lRZ0ASZmyQCCoYBhgL/s144-o/20180425_084906.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622135756451921346″ caption=”” type=”image” alt=”20180425_084906.jpg” image_size=”4208×2368″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-Lvwi5e5j-Ko/W-aOLODfG9I/AAAAAAAA3pA/Qk9DldUm2hk3qbbasu3fFkM87kyUiNlJwCCoYBhgL/s144-o/DSCN1045.JPG” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622136625497316306″ caption=”” type=”image” alt=”DSCN1045.JPG” image_size=”4618×3464″ ]

Top

4. Apuseni Ultra Race – 21-23 septembrie.

Se dau condiţiile: în recuperare după UTMB şi în plină lună Walking Month; cel mai important însă – e vorba de pitorescul Apuseni, de un traseu ce trece pe la vârfurile cele mai înalte (Curcubăta Mare, Vlădeasa), prin Padiş cu Cheile Galbenei şi Cetăţile Rădesei (adică chiar pe acolo, nu tangenţial). Se cere câte un închizător la primele 2 porţiuni (fiecare în lungime de aproximativ un maraton).

CSF? Adică ce să fac? Nici nu s-a răcit cerneala cu care a postat Cozmin pe FB că are nevoie de închizători pe acele tronsoane că am şi scris că aş dori să fiu la ambele. Adică cum, fix asta e o problemă?! Mă bucur şi acum că am fost pe acolo, bonus dacă am fost şi de ajutor. Ca să nu mai spun că participanţii alături de care am alergat au fost chiar deosebiţi, simpatici!

Recomand şi acest concurs, chiar dacă marcajul e deficitar. Cu track gps te descurci şi astfel de traseu mai rar. Poate reuşesc să bifez şi ca participant acest concurs în anii ce vin, în orice caz am de gând să parcurg şi jumătatea a doua a traseului, ce trece pe la Mărişel şi ajunge la Muntele Băişorii. Nu spun că în alergare, cel mai probabil cu MTB-ul. Şi mulţumesc pentru poze, e încă un capitol la care acest concurs a excelat.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-UfADfWrdNpQ/W-aP_P-BMkI/AAAAAAAA3p4/g0O4Ub2NDGYRIh24lBajbgcpMGnh7VYBQCCoYBhgL/s144-o/1.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622138618876080706″ caption=”” type=”image” alt=”1.jpg” image_size=”2048×1365″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-2cOOlZGMwK8/W-aP_BECe8I/AAAAAAAA3p4/CR94a8O8B7kki-OjeRFrxXXUVAhK6FJYACCoYBhgL/s144-o/3.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622138614874799042″ caption=”” type=”image” alt=”3.jpg” image_size=”2048×1366″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-mf07XVSvvws/W-aP_HJgdoI/AAAAAAAA3p4/_oD6hhpmWDwddYeDPHBJOwwUfIKodXiLwCCoYBhgL/s144-o/4.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622138616508348034″ caption=”” type=”image” alt=”4.jpg” image_size=”2048×1365″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-vub_DH8tenI/W-aP_GCTAxI/AAAAAAAA3p4/2x2dtYFx6g8_DO1_V_99KeTSbxeZgZgmwCCoYBhgL/s144-o/5.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622138616209670930″ caption=”” type=”image” alt=”5.jpg” image_size=”2048×1365″ ]

Top

5. Ştafeta Veteranilor – Invictus – 23 octombrie.

Ce este ştafeta veteranilor – Invictus? Pe scurt, există în lume un concurs adresat veteranilor, celor care au luptat pentru ţările lor şi nu puţini au fost răniţi. Ca un semn de respect, întrecerea (la care rezultatele sunt un aspect secundar) aduce la start veterani, iar cheltuielile sunt acoperite de oameni inimoşi, în special prin donaţii. Anul acesta Jocurile Invictus au avut loc tocmai la Sydney – Australia.
Ca să avem şi noi reprezentaţi, de câţiva ani ani se organizează Ştafeta Veteranilor. Dacă la început nu a avut o mare extindere şi implicare, acum Ştafeta Veteranilor a devenit un eveniment important, cu implicarea autorităţilor. Partea vizibilă a ştafetei este alergarea voluntarilor însoţiţi de biciclete, maşini etc pe trei trasee diferite – roşu, galben şi albastru, care străbat ţara şi ajung la Carei în 25 octombrie, ziua Armatei Române, Careiul fiind în ’44 ultima localitate eliberată din Transilvania de Nord în al doilea război mondial. Pentru că ştafetele străbat sute de kilometri, este o ocazie şi pentru a vizita monumentele eroilor noştri de pe trasee.

Anul trecut am primit o invitaţie, să particip ca voluntar alergător pe traseul galben Cluj – Zalău. Mi-am făcut timp, am considerat că e important şi mi-am adus şi eu contribuţia mea. Mi-am adus aminte de ai mei, de idealurile lor, de sacrificiile lor. Şi, ca toată lumea obişnuită, consider că războiul nu este o soluţie.

Anul acesta a fost nevoie de însoţitor pe bicicletă pe traseul Târgu-Mureş – Câmpia Turzii – Cluj, parte din traseul galben. Am plecat la Târgu-Mureş pe MTB-ul soţiei (singurul la care pot ataşa portbagaj) cu o zi înainte, iar în 23 octombrie am ajutat cum am putut alergătorii. Mulţi prieteni au fost implicaţi, cu unii m-am şi întâlnit. Am vizitat pentru prima dată monumentul de la Oarba de Mureş, aeroportul militar de la Câmpia Turzii. Câteva poze am făcut şi eu.

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-T7p0PSdj5E8/W-aQ-Or6pyI/AAAAAAAA3qg/dDc_GqjhkZw_i2aqGyJnoSz55PBwMvPNACCoYBhgL/s144-o/1.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139700863477538″ caption=”” type=”image” alt=”1.jpg” image_size=”4160×3120″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-HKm0mVDNaj0/W-aQ-MwOQBI/AAAAAAAA3qg/B3RCCv3wtgAn6SF01fwEde91s5M_mgSoACCoYBhgL/s144-o/2.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139700344668178″ caption=”” type=”image” alt=”2.jpg” image_size=”4160×3120″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-gKRFto-gybU/W-aQ-KWtGBI/AAAAAAAA3qg/UZNI36gF7vYqW3EjP3OvoHhQhsFY_w7yACCoYBhgL/s144-o/3.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139699700766738″ caption=”” type=”image” alt=”3.jpg” image_size=”4160×3120″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-0Jzb3m7RuYk/W-aQ-J35_3I/AAAAAAAA3qg/-WYCVu0DeV8UFxYqGWE7bPyvGcTQORklgCCoYBhgL/s144-o/4.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139699571588978″ caption=”” type=”image” alt=”4.jpg” image_size=”4160×3120″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-O_fHQ5a30Yo/W-aQ-GcheYI/AAAAAAAA3qg/PNkrp3J1cRkt-Xkv2nYR6s1jU-GTZwXVACCoYBhgL/s144-o/6.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139698651429250″ caption=”” type=”image” alt=”6.jpg” image_size=”4160×3120″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-SLits4zo3Ic/W-aQ-BCQ8-I/AAAAAAAA3qg/wcst_YPGUpEY3GVIpq6LiU9wR1y14AMjgCCoYBhgL/s144-o/5.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139697199117282″ caption=”” type=”image” alt=”5.jpg” image_size=”3120×4160″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-TB5fHLWAL5k/W-aQ-AwzFFI/AAAAAAAA3qg/ihtM4BtX9EYRybIftv5cTRs5_wy2_1BIgCCoYBhgL/s144-o/9.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139697125856338″ caption=”” type=”image” alt=”9.jpg” image_size=”3840×2880″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-70RvR_bBV9A/W-aQ-KtCBhI/AAAAAAAA3qg/Z-E56rGRbWMWIEl9HmYoQnhVYa2Rk6x8ACCoYBhgL/s144-o/8.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139699794413074″ caption=”” type=”image” alt=”8.jpg” image_size=”3840×2880″ ] [peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-zSbtL9IDSP8/W-aQ-CT6QnI/AAAAAAAA3qg/VF8Qt7Uf5tQOnJxD2LBJ6pdchXKuV-nNgCCoYBhgL/s144-o/7.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622139697541562994″ caption=”” type=”image” alt=”7.jpg” image_size=”750×530″ ]

Top

6. Semimaraton Cluj – 28 octombrie.

La Transilvania Half Marathon am participat tot ca biciclist, pe modelul de la Maraton Internaţional Cluj. Am însoţit pe primii alergători care, aşa cum e firesc, au fost cei de la ştafete şi proba mai scurtă de 10km. A fost foarte multă lume, în imensa majoritate venită de plăcere, pentru sănătate şi pentru socializare. Sper că nu i-am inoportunat prea tare cu clopoţelul meu care anunţa să facă loc pentru sportivii veniţi pentru rezultat. Am încercat să fiu cât mai discret dar ferm, dar m-am simţit ca o maimuţă printre antilope. 🙂

[peg-image src=”https://lh3.googleusercontent.com/-ARx5kxMszYg/W-aRd2rZY0I/AAAAAAAA3q8/CFeAo8LfyKodNP3xZlBmpTGolQWfEKk_ACCoYBhgL/s144-o/45044494_2308727429168650_2076722382466187264_o.jpg” href=”https://picasaweb.google.com/103481498978040293448/6622133948267107713#6622140244174660418″ caption=”” type=”image” alt=”45044494_2308727429168650_2076722382466187264_o.jpg” image_size=”1920×1280″ ]

Top

Atât pentru azi! Să vină Moşu’! 🙂